Câți bani face editura care îl publică pe Mircea Cărtărescu. Afacerea este controlată de filosoful Gabriel Liiceanu

În 2025, Premiul Nobel pentru Literatură a revenit scriitorului maghiar László Krasznahorkai pentru opera sa „vizionară și convingătoare”, care explorează teme apocaliptice și puterea artei în fața terorii cotidiene.

Mircea Cărtărescu este de mult timp considerat un favorit al pieței literare și al comentariilor critice pentru Nobel. Deși candidatura sa nu este făcută public (procesul este confidențial timp de 50 de ani), numele său apare constant în listele speculative și evaluările bookmakerilor.

De-a lungul anilor, Cărtărescu a fost considerat unul dintre cei mai puternici candidați români, grație stilului său liric-metafizic, traducerilor internaționale și operei de impact („Orbitor”, „Solenoid”) care a câștigat premii literare în străinătate.

Editura care-l publică pe Cărtărescu în România

Editura Humanitas este, de peste trei decenii, un reper al pieței de carte românești. În portofoliul său se regăsesc autorii canonici ai culturii contemporane — Mircea Cărtărescu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu sau Radu Paraschivescu.

Din 2020 până în prezent, Cărtărescu a publicat la Humanitas titluri precum:

• „Melancolia” (2020), volum de proză scurtă;
• „Theodoros” (2022), roman amplu, devenit bestseller internațional;
• „Nu striga niciodată ajutor” (2024), volum de poezie revenit la rădăcinile lirice ale autorului;
• reeditările revizuite ale trilogiei „Orbitor”, în format aniversar.

Rezultatele financiare Humanitas în 2024

În 2024, Humanitas SA a înregistrat o cifră de afaceri de 24,86 milioane lei, în creștere cu 7% față de 2023, când editura raportase 23,15 milioane lei, așa cum reiese din datele obținute cu ajutorul platformei Termene.ro.

Totuși, profitul net al companiei a scăzut cu 26%, până la 900.335 lei, de la peste 1,2 milioane lei în 2023. Această contracție a marjei de profit arată presiunea pe costurile de producție și distribuție, dar și impactul creșterii salariilor și al inflației asupra cheltuielilor curente.

Numărul mediu de angajați a fost de 75, în ușoară scădere (- 2%), ceea ce sugerează o optimizare a activității fără restructurări majore. Humanitas rămâne o companie fără datorii la ANAF, cu risc comercial și juridic scăzut, evaluată la nota 8,2 de stabilitate și o capacitate de plată de peste 815.000 lei.

Evoluția pe ultimul deceniu

Din 2014 până în 2024, Humanitas a înregistrat o creștere de 58% a cifrei de afaceri, de la circa 15,6 milioane lei la aproape 25 de milioane lei. Profitul net s-a menținut stabil, între 900.000 și 2 milioane lei, în funcție de anul editorial.

Anii de vârf au fost 2020–2022, când pandemia a crescut spectaculos vânzările de carte online, iar profitul depășea 1,5 milioane lei.

După 2022, ritmul de creștere s-a temperat, însă editura a continuat să-și consolideze rețeaua de librării și să dezvolte diviziile Humanitas Fiction, Humanitas Digital și Humanitas Multimedia.

Structura acționariatului și conducerea

Compania este controlată în proporție de 92,49% de Gabriel Liiceanu, restul acțiunilor fiind deținute de persoane fizice (4,5%) și Michaella Maria Korne (2,99%), cetățean francez. Liiceanu controlează și firmele afiliate:

• Librăriile Humanitas S.A. – rețeaua de distribuție națională (65,9% deținută de Humanitas);
• Humanitas Fiction S.R.L. – specializată în literatură străină;
• Humanitas Digital și Humanitas Multimedia – divizii de e-bookuri, audiobookuri și producții multimedia.

Administrarea executivă este asigurată de Lidia Bodea, Beatrice Constantinescu și Ion Trupină, membri vechi ai echipei.

Gabriel Liiceanu, fondatorul și președintele Editurii Humanitas, este una dintre cele mai influente figuri culturale din România postdecembristă.

Filozof, eseist și editor, Liiceanu a transformat Humanitas într-un brand cultural național, punte între literatura clasică și gândirea contemporană. Fost discipol al lui Constantin Noica, Liiceanu a fost primul care a adus în România filosofia libertății și a pieței culturale moderne, reușind să combine rigoarea intelectuală cu instinctul de afaceri. Sub conducerea sa, Humanitas a devenit sinonimă cu elita culturală românească și cu ideea de carte de valoare.