În 2025, ponderea ocupării cu program parțial în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani a scăzut de la 2,9% la 2,3%. Scăderea de anul trecut a marcat continuarea unei tendințe descendente, începute încă de după marea criză financiară. De asemenea, în 2024, ponderea ocupării cu program parțial a scăzut cu 0,4 puncte procentuale.
Scăderea din ultimii ani coincide și cu introducerea, în 2022, a supraimpozitării anumitor contracte part-time. Datele arată însă că tendința descendentă începuse anterior acestei modificări fiscale. Este posibil ca noul regim de taxare să fi amplificat ritmul scăderii, însă evoluția nu poate fi atribuită exclusiv acestei măsuri.
Cea mai puternică scădere a ponderii muncii part-time se observă în rândul persoanelor fără școală absolvită. Dacă în 2024, 51,9% dintre persoanele ocupate din această categorie lucrau cu program parțial, în 2025 ponderea a scăzut la 36,1%, marcând o scădere de 15,8 puncte procentuale.
Trebuie specificat, totuși, că ocuparea cu timp parțial în rândul celor fără școală absolvită a crescut în perioada de după pandemie, atingând un vârf în 2023, după care a intrat pe un trend descendent. Scăderea s-a accentuat în 2025, când ponderea ocupării cu program parțial a revenit, mai mult sau mai puțin, la nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
În rândul persoanelor cu studii superioare, ocuparea cu program parțial este aproape inexistentă (doar 0,4% în 2025), în timp ce în cazul celor cu studii primare se observă o scădere de la 11,1% la 9,2% în decurs de 12 luni.
În rândul persoanelor tinere, cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani, ponderea ocupării cu program parțial a înregistrat, de asemenea, o scădere. În acest segment de vârstă, 79,4% dintre persoanele ocupate care nu au absolvit școala lucrează cu program parțial. Deși ponderea a scăzut în 2025, aceasta se menține la un nivel foarte ridicat și apropiat de maximele înregistrate în seria analizată. Altfel spus, pentru tinerii fără studii, accesul la un loc de muncă full-time pare să rămână dificil.
Implicațiile pentru tineri și pentru politicile publice pot fi multiple, deoarece datele pot reflecta mai multe fenomene consecutive: de la disponibilitatea locurilor de muncă full-time până la dificultățile întâmpinate de tineri în găsirea și menținerea unui astfel de loc de muncă. Datele privind ocuparea part-time nu permit singure stabilirea cauzelor acestei evoluții.
Tot pe segmentul tinerilor se observă o creștere a ponderii celor cu studii superioare care lucrează part-time. Din 2023, dinamica acestei grupe de vârstă s-a desprins de cea a persoanelor mai în vârstă. Ponderea tinerilor cu studii superioare care lucrează cu timp parțial a crescut de la 0,2% în 2022 la 1,5% în 2023 și 2,3% în 2025, apropiindu-se de valorile înregistrate în prima parte a perioadei analizate.
Situația privind ocuparea cu program parțial trebuie citită în tandem cu datele privind șomajul, dar și cu condițiile de pe piața muncii. Ultimul an a adus semnale de încetinire pe piața muncii, inclusiv în sectoare precum industria auto. Impactul AI asupra proceselor de muncă rămâne încă într-un stadiu incipient, însă pentru tineri accesul la piața muncii poate deveni mai dificil, pe fondul cerințelor de experiență și al diferențelor dintre așteptările salariale ale candidaților și cele ale angajatorilor.
În fața acestor provocări, rămâne de văzut ce va aduce 2026, dar semnalele din piață nu par încurajatoare. România are programe și măsuri dedicate ocupării forței de muncă, însă rămâne de văzut în ce măsură acestea vor reuși să răspundă schimbărilor de pe piața muncii și dificultăților întâmpinate în special de tineri.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
