Cu toate acestea, bilanțurile companiilor consultate în platforma Termene, arată încă o industrie în plină creștere, dar cifrele aparțin unui an care s-a încheiat înainte ca reforma să înceapă să producă efecte.
Textul ordonanței a fost gândit ca instrument fiscal pentru bugetele locale, cu o taxă calculată pe metru pătrat și cu obligația firmelor de a obține o autorizație locală, valabilă imediat de la publicare.
Regulamentele prin care primăriile puteau elibera efectiv această autorizație aveau termen de adoptare 60 de zile, expirat pe 26 aprilie, fără nicio sancțiune pentru nerespectare.
Rezultatul, potrivit analizei Frames, a fost o situație în care operatori licențiați și la zi cu obligațiile fiscale nu au putut obține documentul cerut de lege, pentru simplul motiv că instrumentul administrativ prin care se elibera nu exista încă în majoritatea localităților.
La 1 septembrie, doar 90 din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale adoptaseră o hotărâre, 35 pentru interdicție și 55 pentru permisiune.
Bugetele locale nu au încasat aproape nimic din noua taxă, iar analiza Frames estimează pierderea bugetului de stat la aproape 400 de milioane de euro deja acumulați, cu proiecții care urcă spre 530 până la 550 de milioane de euro anual pentru începutul lui 2027, pe măsură ce calendarul expirărilor de autorizații își continuă cursul independent de deciziile locale ulterioare.
„Ordonanța a fost scrisă ca instrument fiscal pentru administrația locală. La șase luni, bugetele locale nu au încasat nimic, taxa nu se datorează în perioada de tranziție, iar în cele 35 de localități care au interzis nu se va datora niciodată. În schimb, bugetul de stat a pierdut deja aproape 400 de milioane de euro’’, arată analiza Frames.
Componenta socială a contracției este descrisă în analiză ca fiind cel puțin la fel de gravă. Sectorul cu locații fizice avea la începutul anului între 26.441 și 28.049 de angajați, iar la 1 iulie numărul scăzuse la 19.636, potrivit datelor oferite de patronatele din domeniu.
Analiza nu precizează însă metodologia de calcul folosită de asociațiile citate, nici dacă baza de raportare include personalul spațiilor comerciale-gazdă, precum barurile sau restaurantele care găzduiesc aparate prin contract de închiriere sau de asociere în participațiune cu operatorul licențiat.
Din datele Termene însă, industria jocurilor de noroc număra, la finalul anului trecut, în jur de 17.000 de angajați.
Frames explică și de ce aceste locuri de muncă nu revin ușor, chiar dacă o localitate decide ulterior să permită activitatea. O locație închisă pierde spațiul închiriat și personalul, iar redeschiderea presupune două proceduri administrative succesive, mai întâi autorizația locală, apoi cea a ONJN pentru fiecare aparat în parte, "timp în care nimeni nu recrutează sau reamenajează pe o incertitudine administrativă."
În ce privește traiectoria de dinainte de 2026, încasările ONJN de la operatori au trecut de la 1,09 miliarde de lei în 2021 la 2,01 miliarde în 2022, iar taxele de licență și autorizare au ajuns la 4,30 miliarde de lei în 2024.
Gradul de colectare al segmentului reglementat era de 99,31%, unul dintre cele mai ridicate din economia românească, iar bugetul pe 2026 fusese construit pe premisa continuării trendului, cu 6,916 miliarde de lei înscriși din taxele pe jocuri de noroc.
Segmentul care nu s-a contractat este însă piața neagră. Un studiu al European Casino Association estimează piața ilegală online care vizează consumatori din UE la 91,6 miliarde de euro în 2025, în creștere cu circa 14% față de anul anterior.
Lista neagră a ONJN a ajuns la 1.863 de site-uri la 1 iulie 2026, după peste 300 de platforme adăugate în ultimele douăsprezece luni.
Analiza Frames precizează că aplicarea legii la nivel local rămâne inegală. Vineri, 4 septembrie, Consiliul Local Cluj-Napoca a votat interzicerea jocurilor de noroc în locații fizice, cu excepția cluburilor de poker și a jocurilor loto, alăturându-se Timișoarei și Iașiului.
Din cele 21 de municipii mari care au luat deja o decizie, 10 au ales reglementarea și 9 interdicția, iar Bucureștiul și Botoșaniul nu s-au pronunțat încă. Modelele de reglementare variază semnificativ.
Astfel, Brașov a instituit o taxă de 1.000 de lei pe metru pătrat pe an, cu un minim garantat de 250.000 de lei anual per sală și o distanță de 400 de metri față de școli, spitale și lăcașuri de cult, respingând la 25 august patru din cinci cereri de autorizare depuse.
Constanța a adoptat praguri de până la 360.000 de lei, iar Galați a respins două proiecte de interzicere, direcționând în schimb o parte din taxele colectate spre finanțarea a două centre de prevenire a adicțiilor.
O decadă de creștere de peste 9 ori
Potrivit datelor Termene, un număr de 6.898 de companii figurează în piața jocurilor de noroc (CAEN 9200), dintre care 4.134 sunt în funcțiune, restul reprezentând firme cu activitatea oprită temporar sau definitiv, ori aflate în proceduri de insolvență, faliment, inclusiv cele cu cereri de deschidere în curs.
Dintre acestea, 234 au depus bilanțurile aferente anului 2025, cu o cifră de afaceri netă cumulată de 16,5 miliarde de lei, în creștere de la 13,6 miliarde lei în anul 2024.
Cifra de afaceri cumulată a sectorului a crescut aproape constant între 2008 și 2025, de la 1,75 miliarde de lei la 16,5 miliarde de lei, cu o singură corecție notabilă în 2020, când pandemia a redus veniturile la 3,44 miliarde de lei față de 5,45 miliarde în anul precedent.
Recuperarea a fost rapidă, iar saltul cel mai mare din întreaga serie apare între 2023 și 2024, când cifra de afaceri a sărit de la 7,53 la 13,61 miliarde de lei, aproape o dublare într-un singur an.
Profitul net a urmat un traseu similar, ajungând la 1,67 miliarde de lei în 2025, față de 132,5 milioane de lei în 2008, la fel și numărul de angajați raportat în bilanțuri, care a crescut de la 4.633 în 2008 la 17.036 în 2025.
Structura pieței, așa cum reiese din bilanțurile pe 2025 ale primelor zece firme din domeniu, arată o concentrare puternică spre segmentul online.
Primul clasat, Superbet Entertainment Ltd (RO49190978) a raportat o cifră de afaceri de 4,58 miliarde de lei și un profit net de 578 de milioane de lei, urmat de Compania Națională Loteria Română (RO12397185), cu 1,44 miliarde de lei venituri și 256 de milioane de lei profit, și de Kaizen Gaming International (RO35598480), operatorul din spatele brandului Betano, cu 865 de milioane de lei cifră de afaceri.
DMS Bet Live (RO40226342) și Intergame Select (RO26207876) completează primele cinci poziții, cu cifre de afaceri de peste jumătate de miliard de lei fiecare și cu 1.186, respectiv 834 de angajați declarați.
Printre primele zece companii apare și o excepție de la tiparul general de profitabilitate, Max Bet SRL (RO14786022), care a raportat pentru 2025 o pierdere netă de 24,3 milioane de lei, în contrast cu marja de profit consistentă a celorlalți operatori mari din listă. Max Bet a fost achiziționată anul acesta de Super Technologies, compania care operează brandul Superbet.
Chiar dacă cifrele Termene indică un sector în creștere accentuată, efectele concrete ale Ordonanței 7/2026 vor putea fi cuantificate exact abia anul viitor, după depunerea bilanțurilor de către operatorii din domeniul jocurilor de noroc, iar singurele surse care arată azi această cădere a industriei sunt cele din registrul public al ONJN și cifrele patronatelor din domeniu.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
