Într-un context dominat de titluri alarmiste și percepții deformate, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, atrage atenția, într-un articol publicat pe LinkedIn, asupra unei realități mai puțin mediatizate: România are, în continuare, printre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană. În spatele panicii colective legate de scumpiri, se ascund procese economice firești și explicații care, deși lipsite de dramatism, sunt esențiale pentru o înțelegere corectă a fenomenului inflației.
În perioada premergătoare sărbătorilor, spațiul public este invadat de mesaje precum „Cel mai scump Paște din istorie” sau „Explozia prețurilor”, teme recurente în presa online, la televizor și în mediul social. Cristian Popa avertizează că aceste formule, deși atractive din punct de vedere mediatic, nu reflectă întotdeauna adevărul economic.
„Repetarea obsesivă a unor mesaje părtinitoare sau scoase din context poate genera percepții total diferite de realitate, poate induce panică și iritare. Dar asta nu le face adevărate”, spune oficialul BNR.
Ce este, de fapt, inflația
Inflația nu înseamnă scăderea prețurilor, ci doar o creștere mai lentă a acestora. Dacă în trecut am avut o inflație de 16,8%, iar acum ea este în jur de 5%, înseamnă că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai redus.
„Inflația este o rată de creștere: când era 16,8%, coșul de consum se scumpea rapid. Acum, la 5%, creșterea e mai lentă. Scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor”, subliniază Popa.
Iar pentru cei care se întreabă de ce nu avem o inflație de 2,5%, cât este ținta oficială, răspunsul e complex: incertitudine ridicată, deficit fiscal mare, creșteri salariale consistente — toate influențează nivelul prețurilor.
„Cel mai scump Paște din istorie”?
„Sistemul monetar actual, bazat pe țintirea inflației, presupune o creștere constantă (dar moderată) a prețurilor. De ce? Pentru a evita deflația, un fenomen mult mai periculos pentru economie. Cu alte cuvinte, în fiecare an vom avea un Paște mai scump decât cel anterior. Important este ritmul acestei scumpiri”, explică Popa.
„Băncile centrale vor ca prețurile să crească ușor, în fiecare an. Ținta noastră e 2,5%, plus/minus un punct. Deci da, vom avea în fiecare an ‘cel mai scump Paște din istorie’. Așa funcționează economia.”
Prețurile din România, tot printre cele mai mici din UE
Paradoxal, în ciuda senzației de „viață scumpă”, România are al doilea cel mai mic nivel mediu al prețurilor din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria este mai ieftină. Indicele nivelului prețurilor este de 61,1% față de media UE (care este 100%).
Este adevărat, uneori găsim produse izolate mai scumpe decât în alte țări. Dar în medie, atât la oraș, cât și la sat, costul vieții în România este încă semnificativ mai redus.
Puterea de cumpărare a crescut, în ciuda inflației
În ultimii trei ani, salariul mediu brut a crescut cu 50%, de la 6.000 la aproape 9.000 de lei. În aceeași perioadă, prețurile au crescut cu aproximativ 30%. Pensia medie a crescut cu 58%. Aceste date arată că, în ciuda inflației, veniturile populației au crescut într-un ritm mai alert decât prețurile.
BNR estimează o inflație de 3,8% la finalul anului, iar în primăvara anului viitor — revenirea în ținta oficială. Totuși, pentru ca acest proces să fie sustenabil, Cristian Popa subliniază că este esențial ca și deficitul bugetar să fie redus.
„BNR a făcut și face tot ceea ce ține de ea. Însă consolidarea fiscală nu mai poate aștepta. Doar așa putem merge înainte cu scăderea inflației.”
„Dau adesea exemplul cu frizerul: pentru ca un frizer român să aibă același salariu ca unul german — simplificând mult, dar nu departe de adevăr — fie prețul unei tunsori trebuie să fie același, fie frizerul român ar trebui să tundă mult mai mulți clienți în aceleași 8 ore, deci să fie semnificativ mai productiv. Altfel nu se poate. Am avea tunsori urâte, e cam greu să tunzi de 2–3 ori mai mult pentru ca salariul să fie ca în Germania”, mai explică Popa.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
