Datele Eurostat arată un decalaj semnificativ între România și media Uniunii Europene în ceea ce privește inovarea. Doar 8,8% dintre întreprinderile din România erau active în inovare în 2022, comparativ cu 51,4% la nivelul UE. Ponderea era de peste 26% în Bulgaria și depășea 30% în Ungaria, Polonia și Slovacia, potrivit datelor PwC România.
În comparație, peste 26% din companiile din Bulgaria desfășurau activități de inovare de produse sau servicii, iar în Ungaria, Polonia și Slovacia ponderea întreprinderilor inovatoare depășea 30%.
România se află, totodată, pe ultimul loc în UE în ceea ce privește investițiile publice în cercetare și dezvoltare. Alocările bugetare pentru acest sector au reprezentat doar 0,09% din PIB în 2025, în scădere de la 0,28% în 2016. Spre comparație, Polonia și-a majorat cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare de la 0,33% din PIB în 2016 la 0,47% în 2025, potrivit datelor PwC România.
Subfinanțarea cercetării în România nu este cevanou, dar devine o frână în condițiile în care competitivitatea economică depinde tot mai mult de inteligență artificială, digitalizare, tranziție energetică, biotehnologie și tehnologii avansate de producție. Facilitățile și creditele fiscale, precum și granturile pentru activități de cercetare și dezvoltare sunt, astfel, instrumente importante pentru reducerea decalajului de competitivitate, conform specialistei.
Prima opțiune: facilitățile fiscale pentru cercetare și dezvoltare
Companiile care desfășoară activități eligibile de cercetare și dezvoltare pot beneficia de stimulente fiscale, dacă proiectele și cheltuielile sunt documentate riguros, iar activitățile îndeplinesc criteriile aplicabile cercetării aplicative și/sau dezvoltării experimentale.
Mecanismul actual permite o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, cu un beneficiu fiscal efectiv de aproximativ 8% din valoarea cheltuielilor eligibile. Din 2026, contribuabilii pot opta, în anumite condiții, pentru un credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile, ca alternativă la deducerea suplimentară.
Creditul fiscal oferă astfel un beneficiu de 10%, față de aproximativ 8%, și se scade direct din impozit. Diferența neutilizată poate fi compensată cu alte obligații fiscale sau restituită în termen de până la patru ani, suma restituită fiind tratată ca venit neimpozabil.
Pentru grupurile supuse impozitului minim global (Pillar Two), creditul fiscal de 10% este tratat ca un credit fiscal rambursabil calificat și nu reduce rata efectivă de impozitare în aceeași măsură ca deducerea suplimentară de 50%.
În aceeași direcție merg și propunerile Comisiei Europene din pachetul Tax Omnibus, care au în vedere un cadru comun european de deductibilitate pentru anumite investiții utilizate direct în cercetare și dezvoltare. Potrivit Andreei Mitiriță, acesta este un semnal că stimularea fiscală a acestor investiții devine o prioritate și la nivelul UE.
O altă facilitate este amortizarea accelerată pentru activele noi achiziționate sau produse în 2026, care permite deducerea fiscală a 65% din valoarea activului în primul an de utilizare. Măsura poate fi relevantă pentru investițiile în echipamente de laborator, linii-pilot, infrastructură tehnologică sau active utilizate pentru dezvoltarea unor produse noi. Legislația prevede și exceptarea de la impozitare a veniturilor angajaților implicați în proiecte de cercetare-dezvoltare.
A doua opțiune: granturile pentru proiecte integrate de cercetare și producție
Programul „TechUp România”, aprobat de Guvern la finalul lunii august, finanțează întregul parcurs, de la cercetare până la producție. Bugetul este de 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026–2032, cu o alocare medie anuală de aproximativ 759 de milioane de lei (150 de milioane de euro).
Programul vizează proiecte între 5 milioane și 50 de milioane de lei, care trebuie să includă două componente succesive: cercetare și dezvoltare, de minimum 2 milioane de lei, și producție, de minimum 3 milioane de lei, aceasta din urmă putând include investiții în active corporale și necorporale.
Beneficiarul trebuie să asigure din surse proprii cel puțin 25% din costurile eligibile, fără suprapunere cu alte forme de sprijin public. Pentru componenta de R&D, intensitatea ajutorului este de 50% pentru cercetarea industrială și de 25% pentru dezvoltarea experimentală, la care se pot adăuga bonusuri regionale.
TechUp vizează AI și calculul avansat, microelectronica, infrastructura digitală, biotehnologia, agri-tech, sănătatea de precizie, energia verde și stocarea, mobilitatea și spațiul, materialele avansate, Industria 4.0 și securitatea cibernetică.
Cum trebuie pregătită solicitarea finanțării
Potrivit PwC România, înainte de depunerea cererii, companiile trebuie să definească problema tehnologică pe care o rezolvă proiectul, elementul de noutate și activitățile care țin de cercetare, respectiv de producție. Delimitarea este importantă deoarece programul tratează cele două etape drept componente distincte ale aceluiași proiect.
Este recomandată și evidența separată a cheltuielilor, resurselor, echipamentelor și personalului implicat în cercetare și dezvoltare. Documentarea etapelor tehnice, testelor și rezultatelor poate facilita justificarea cheltuielilor eligibile și îndeplinirea obligațiilor de raportare, în funcție de cerințele ghidurilor oficiale.
Companiile trebuie să analizeze și contribuția proprie, intensitatea ajutorului și necesarul de finanțare pentru etapa de producție într-un plan realist de cash-flow. De asemenea, trebuie evaluată combinarea grantului cu facilitățile fiscale, pentru evitarea dublei finanțări sau a aplicării necorespunzătoare a regulilor privind ajutorul de stat.
Înainte de depunere trebuie analizate și proprietatea intelectuală, localizarea activității și capacitatea de continuare a investiției. Ghidurile programului vor stabili condițiile exacte și documentele necesare, iar până atunci companiile își pot pregăti structura tehnică și financiară a proiectelor.
România nu poate reduce decalajul față de UE în cercetare și dezvoltare doar prin creșterea bugetelor publice, potrivit PwC România. Firmele trebuie să utilizeze instrumentele disponibile și să transforme facilitățile fiscale și granturile în proiecte comerciale concrete. Într-o economie în care doar una din unsprezece companii este activă în inovare, avantajul competitiv va aparține celor care investesc înainte ca presiunea pieței să le oblige să o facă.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
