Una dintre critcile principale ale antreprenorilor și companiilor la adresa guvernului este că primul pachet de măsuri vizează majoritar mediul privat, în timp ce măsurile de reducere a cheltuielilor și risipei în mediul public întârzie.
„Măsurile fiscale sunt decente în raport cu situația raportată a bugetului. Sunt creșteri semnificative, dar până la urmă avem nevoie de predictibilitate. O problemă este însă faptul că s-au adoptat de urgență măsurile fiscale destinate sectorului privat, în timp ce nu se vede o dorință de corectare a cheltuielilor publice”, a explicat Cosmin Măglaș, consultant și fondator al companiei de consultanță pe fonduri europene Atragem Finanțare, pentru Termene.ro.
Premierul Bolojan a explicat că statul are nevoie în primă fază de măsuri care să aducă rapid venituri constante la buget și că a al doilea pachet de măsuri va fi adoptat curând și se va concentra mai mult pe eficientizarea în cheltuielile publice. Momentan, legea pentru primul pachet de măsuri plafonează câteva stimulente, limitează unele sporuri și reduce o serie de indemnizații.
De cealaltă parte, măsurile deja anunțate pentru mediul privat, cum ar fi majorarea accizelor la combustibili și majorarea cotelor de TVA, ar putea avea efecte semnificative în diferite sectoare.
„Vom vedea un impact direct asupra combustibililor, deci un impact în transporturi și transportatori, unde am putea vedea și primele falimente majore. Va urma un impact asupra serviciilor, unde se simte deja faptul că firmele se feresc să achite serviciile. Aici am putea vedea închideri pe bandă în rândul firmelor mici, iar mai apoi vor fi afectați cei din construcții, care vor resimți lipsa de bani după câteva luni.”
De multe ori, reprezentanții mediului public discută despre importanța atragerii finanțărilor din fonduri europene și din fondurile din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), însă cifrele arată că prioritatea există mai mult la nivel declarativ.
Gradul de absorbție pe PNRR este în prezent de 30,7%, iar pe fondurile de coeziune, adică pe programul multianual 2021-2027, gradul de absorbție este de 10,58%, conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și proiectelor Europene, citat de News.ro.
Fondurile europene reprezintă unul dintre motoarele economice în domenii precum infrastructura, cu proiecte finanțate de tip autostrăzi, spitale, aeroporturi, rețele de gaz, apă-canal, dar și în construcții.
„Constructorii români beneficiază de contractele de lucrări în infrastructură, câteva zeci de mii, poate chiar sute de mii de locuri de muncă. Mai mult, fondurile europene pot fi un motor pentru investițiile productive, unde România este exportator de materie primă și importator de produs finit”, a explicat Cosmin Măglaș.
Cel mai mare beneficiar al fondurilor europene este sectorul agricol, unde ajung și subvenții, nu doar finanțări pentru proiecte de investiții.
Cine este Cosmin Măglaș
Cosmin Măglaș este un consultant pe fonduri europene cunoscut pentru brandul Atragem Finanțare. A intrat în domeniu în urmă cu un deceniu și este un promotor al finanțărilor pentru antreprenori și pentru industria agroalimentară.
Este asociat unic în firma Fondacces SRL, cu afaceri de circa 1,1 mil. lei în 2024, în creștere cu 6% și o pierdere netă de circa 10.900 de lei, conform datelor Termene.
În același timp, el este acționar unic în firma Integrator Atragem Finanțare SRL, cu afaceri de circa 325.000 de lei în 2024, în scădere cu 51% și un profit net de aproape 107.500 lei în 2024, în scădere cu 68%. Totodată, deține firma Atragem Finanțare Technology SRL, înființată în 2024, și este acționar în Atragem Fonduri SRL, înființată în 2025, alături de Ana Maria David.
Cosmin Măglaș a declarat pentru Termene.ro că va închide firma de consultanță Fondacces, după ce evoluția sectorului de consultanță pe fonduri europene și avansul tehnologic au schimbat regulile jocului. Numărul oamenilor din grup a scăzut de la 9 la 5.
„Închidem deja o firmă, am concediat 50% din personal. Prețurile serviciilor noastre sunt în acest moment total nesustenabile la capitolul salarizare. Tot sectorul de consultanță este în aceeași situație, cu câteva excepții, adică cei conectați la rețelele statului. (...) Măsurile fiscale doar au dat imboldul, dar odată cu inteligența artificială s-a redus mult activitatea în consultanță. ”
Pe lângă activitățile de consultanță, Măglaș s-a implicat în ultimii doi ani într-o afacere de import de utilaje din piața asiatică, alături de firma 4 Roți Auto Mur SRL, cu afaceri de 950.000 lei și un profit net de peste 138.000 lei. Acum va renunța la activitatea de importuri.
„A devenit total nesustenabil importul pentru firmele mici, trebuie să depășești 1 mil. euro anual ca să merite. În plus, au început să fie depozite în Europa și am pierdut clar lupta cu Polonia. Ca firmă mică este mai ieftin să imporți din Polonia decât din China”, a explicat antreprenorul.
Măsurile Bolojan
Guvernul Bolojan a anunțat că vor fi adoptate în următoarele luni trei pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv, iar joi, 3 iulie, Ministerul Finanțelor a publicat documentul cu primele măsuri.
Printre acestea, regăsim reașezarea TVA pe două praguri: o cotă generală de 21% și o cotă redusă de 11% pentru medicamente, alimente, HoReCa, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică.
Cu mențiunea că în perioada august-octombrie 2024 vor fi monitorizate încasările din HoReCA și în funcție de rezultate se va decide ce cotă de TVA trebuie aplicată acestui sector.
TVA-ul se mărește și pentru locuințe, dar sunt câteva cazuri în care se mai poate aplica pentru încă un an de zile cota redusă de 9%.
Persoanele care au un antecontract semnat până la 1 august 2025 cu livrare până la 1 august 2026 pot să beneficieze de TVA de 9%. În cazul în care livrarea este după acel termen, TVA-ul va fi de 21%.
Pe lângă condițiile temporale există condiții care țin de imobil, pentru a beneficia de cota de 9%. Locuința nu trebuie să depășească o suprafață utilă de 120 mp și prețul de 600.000 de lei, fără TVA. Excepția de 9% se aplică și în cazul celor care vând către primării care vor transforma imobilele în locuințe sociale.
Totodată, măsurile includ creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil și produse cu conținut ridicat de zahăr, în mai multe etape, precum și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc sau scumpirea rovinietei.
Printre măsuri, mai regăsim dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, la 4%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026 și aplicarea contribuției la sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună.
Toate aceste măsuri vor intra în vigoare parțial sau integral la 1 august 2025. În același timp, guvernul a anunțat creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
În același timp, va fi modificată acordarea concediilor medicale prin stabilirea unor praguri. Spre exemplu, un angajat care este în concediu medical pentru o perioadă de până la șapte zile va primi doar 55% din salariu, comparativ cu 75%, cum este în prezent.
Măsurile ar trebui să vizeze și reforma companiilor de stat, reducerea subvențiilor, asigurarea transparenței și actualizarea unor redevențe. Momentan, documentul publicat plafonează câteva stimulente, limitează unele sporuri și reduce o serie de indemnizații.
O parte din măsurile anunțate vizează educația, mai exact reducerea drastică a bugetului pentru bursele școlare și creșterea normei didactice pentru profesori.
Te-ar putea interesa și:
Big Read. Retailul modern din România între 2008-2024 : cifre, giganți și declin local
Top 50 companii românești din Iași. Cum s-a schimbat vârful clasamentului din 2008 până în 2024
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
