Regulile noi pentru locuințe închiriate în regim hotelier

Regulile noi pentru locuințe închiriate în regim hotelier
Cele aproape 20.000 de locuințe care sunt închiriate în regim hotelier sunt vizate de reguli noi care să combată evaziunea și concurența neloială cu unitățile hoteliere.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) și-a propus în acest an, la presiunea patronatelor hoteliere, să impună reguli noi și stricte pentru locuințele care sunt scoase la închiriere în regim hotelier pe platforme precum AirBnb, Booking și altele.

Chiar ministrul Radu Oprea a anunțat că specialiștii MEAT lucrează la un set de propuneri legislative pentru combaterea fenomenului închirierii pe platforme online a structurilor de cazare neclasificate. Anunțul ministrului Economiei a fost făcut după o întâlnire cu reprezentanţi ai Consiliului Consultativ al Turismului.

„O preocupare pentru hotelieri este combaterea fenomenului închirierii pe platforme online a structurilor neclasificate. Avem în lucru propuneri legislative pentru combaterea acestora. Discutăm împreună toate ideile, pentru că hotelierii simt concurenţa neloială, însă rezultatul trebuie să fie unul echilibrat, care să susţină dezvoltarea turismului în România”, a declarat Radu Oprea.

15.000 de locuințe din România ar fi scoase la închiriat pe AirBnb și încă 5.000 pe alte platforme gen Booking sau prin alte metode de promovare.

Cum vrea MEAT să limiteze închirierile hoteliere

Un proiect de hotărâre de guvern din această primăvară, pentru „aprobarea normelor privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică și a condițiilor de acordare a licențelor de turism și brevetelor de turism”, a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Turismului.

Inițiativa este motivată de digitalizarea care va fi impusă în domeniul turistic.

Ministerul Turismului dorește, prin noul proiect de lege, să protejeze mai bine turiștii, să ofere proprietarilor de unități turistice șansa de a interacționa mai ușor cu autoritățile de acreditare și control, dar și să reglementeze activitățile de cazare practicate de persoanele fizice care închiriază în regim Airbnb.

Prin acest act normativ se „actualizează cadrul legal necesar facilitării depunerii documentației pentru obținerea certificatelor de clasificare pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor de turism și brevetelor de turism, prin intermediul mijloacelor online”, se precizează în nota de fundamentare.

Se poate face Airbnb doar pe 7 apartamente sau maximum 14 locuri de cazare

„Persoanele fizice care desfășoară activitate de cazare turistică în camere situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe și locul în care sunt situate acestea, vor solicita certificat/certificate de clasificare pentru un număr cumulat de maximum 7 spații de cazare, cu maximum 14 locuri”, se precizează în inițiativă.

Aceste unități de cazare ale persoanelor fizice vor fi „clasificate doar la tipul de structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare camere de închiriat sau apartamente de închiriat”, se mai precizează în proiect.

În plus, „persoanele fizice care desfășoară activitate de alimentație în gospodăria proprie pot solicita certificat de clasificare pentru o capacitate maximă de 15 locuri amenajate în saloane, terase acoperite sau în aer liber, urmând a fi clasificate doar la tipul de structură de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică, punct gastronomic local, conform ordinului conducătorului autorității administrației publice centrale responsabile în domeniul turismului”.

Mai întâi licență, apoi promovare pe AirBnb și Booking

Prin prezenta inițiativă legislativă se va interzice promovarea „structurilor de primire turistice neclasificate, atât de către operatorii economici care administrează astfel de structuri, cât și de către entitățile care dețin diverse forme/instrumente de publicitate. De asemenea, se interzice administratorilor oricăror forme de publicitate, contractarea serviciilor de publicitate și implicit promovarea pentru activitatea specifică agențiilor de turism de ofertare și comercializare a pachetelor de servicii în domeniul turismului sau a elementelor componente ale acestora, fără ca beneficiarul acesteia să facă dovada deținerii unei licențe de turism”.

„Operatorul economic este obligat să prezinte în materialele de promovare, de publicitate, în oferte, pe firmă, pe indicatoare și/sau pe paginile de internet, informații reale și corecte cu privire la denumirea, tipul structurii turistice, categoria de clasificare și/sau serviciile prestate, capacitatea de cazare și/sau alimentație publică, conform certificatului/certificatelor de clasificare obținut/obținute”.

„Operatorilor economici le este interzisă promovarea oricărei unități de cazare care nu îndeplinește condițiile menționate prin utilizarea proprie sau în formă contractată la terți de: indicatoare, panouri publicitare, bannere, pliante sau altele asemenea, mijloace de comunicare audio/TV/telefonie/SMS/MMS, inclusiv prin intermediul platformelor și rețelelor de socializare, precum și a altor instrumente electronice de comunicație total sau parțial informatizate, site-uri sau altele asemenea”.

„Se interzice orice formă de publicitate/promovare, ofertare, comercializare sau de vânzare ori de facilitare a îndeplinirii acestor activități, de către o persoană fizică sau juridică, altele decât cele definite la art. 2 lit. d), pentru serviciile unei unități de cazare de pe teritoriul României, pentru care nu a fost emis în condițiile legii certificat de clasificare valabil sau acord provizoriu de clasificare aflată în termenul de valabilitate”.

Închiriere pe AirBnb doar cu acordul vecinilor

Noile reglementări ale Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) privind regulile de închiriere a locuințelor în regim hotelier impun ca persoanele fizice care doresc să închirieze spațiul lor în scop turistic prin intermediul platformelor precum Booking, Airbnb sau alte platforme similare să obțină în prealabil acordul vecinilor.

Această măsură vine ca o protecție suplimentară a celor care vor închiria spațiul și, în același timp, după cum afirmă și domnul Traian Bădulescu, consultant în turism: „Fiind un spațiu de închiriat, este normal să fie așa deoarece aceste unități sunt și ele clasate în regim hotelier și nu mi se pare nimic anormal din acest punct de vedere.”

Aceste modificări sunt parte a eforturilor de reglementare a sectorului turistic și de protejare a intereselor atât ale proprietarilor de locuințe, cât și ale utilizatorilor și vecinilor. Eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice devine astfel un proces mai riguros, în care sunt implicate și asociațiile de locatari/proprietari, asigurându-se astfel o mai bună gestionare a activităților turistice și o conviețuire mai armonioasă în cadrul comunităților locale.

Referitor la acest aspect, expertul în turism, Traian Bădulescu, a precizat pentru Termene.ro: „Este adevărat că fenomenul Airbnb a câștigat popularitate și în țara noastră și, într-adevăr, putem privi acest trend ca pe un fenomen în creștere. Cu toate acestea, din perspectiva mea, îi sfătuiesc pe turiști să aleagă unități de cazare clasificate, deoarece acolo există un cadru formalizat pentru rezolvarea eventualelor nemulțumiri sau probleme. Deși și în cazul platformelor precum Airbnb sau Booking se pot depune plângeri, consider totuși că a te caza la unități clasificate este o opțiune mult mai sigură și indicată”.

Reglementarea cazărilor în regim hotelier, o politică la nivelul UE

În acest an, Uniunea Europeană a adoptat un nou regulament cu privire la colectarea și schimbul de date între platformele de închiriere și autorități. Acesta are ca scop principal creșterea transparenței într-un sector care a cunoscut o dezvoltare rapidă, în special în timpul pandemiei, și care a funcționat adesea fără reglementări clare.

Datele europene relevă că în verile anilor 2020 și 2021 închirierile pe termen scurt au depășit nivelul din 2018, iar în vara anului 2022 acestea au înregistrat o creștere spectaculoasă de 138% față de aceeași perioadă din 2021.

Oficialii Uniunii Europene subliniază că scopul regulamentului nu se limitează la reducerea numărului de listări ilegale, ci și la consolidarea încrederii consumatorilor. În plus față de cerințele impuse platformelor de rezervări, care vor trebui să afișeze în mod clar numerele de înregistrare ale unităților de cazare, autoritățile vor trebui să contribuie la crearea unui portal digital unic care să centralizeze toate informațiile de la platformele de închirieri.

Persoanele care doresc să închirieze locuințe în regim hotelier prin intermediul platformelor online vor trebui să respecte o serie de cerințe, iar în urma acestora vor primi un număr de identificare unic.

Pe de altă parte, autoritățile vor avea posibilitatea să solicite platformelor online eliminarea apartamentelor care nu dețin un număr de înregistrare valid.

Acest regulament va clarifica aspectele pentru toți proprietarii care își închiriază apartamente. În trecut, platformele de închirieri susțineau că nu le revine lor responsabilitatea de a verifica clasificarea apartamentelor, transferând această sarcină autorităților, care, la rândul lor, argumentau că nu dispun de resurse suficiente pentru inspecții.

Cum s-a dezvoltat platforma Airbnb și evoluția sa în România

În 2008, a luat naștere Airbnb, o platformă online dedicată cazării, găzduirii și închirierii de vacanță. De atunci, această platformă a cunoscut o creștere continuă și impresionantă, devenind astăzi un nume cunoscut și apreciat la nivel global. Cu milioane de descărcări, Airbnb se numără printre cele mai populare și utilizate aplicații din întreaga lume.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna iunie a anului trecut, numărul turiștilor care au ales să își petreacă șederea în România prin intermediul platformei Airbnb a fost de 121.753, reprezentând aproximativ 10% din totalul turiștilor.

În 2024, numărul sosirilor în apartamente și camere de închiriat a atins aproape jumătate de milion, înregistrându-se mai exact 489.521 de sosiri, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din totalul sosirilor înregistrate în această perioadă.

15.000 de locuințe din România ar fi scoase la închiriat pe AirBnb și încă 5.000 pe alte platforme gen Booking sau prin alte metode de promovare.

Cele mai multe camere în sistem Airbnb sunt în Constanța (15% din totalul camerelor oferite prin Airbnb) și Brașov (aproape 15%), urmate de București (9%). La polul opus, județele Olt, Teleorman, Botoșani sau Ialomița nu au înregistrate nicio cameră în sistem Airbnb.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business