O nouă clasificare a întreprinderilor pe baza apartenenței la un grup de întreprinderi evidențiază importanța participării acestora în cadrul unor grupuri mai mari pentru performanța economică. Această abordare permite, de asemenea, o înțelegere mai profundă a structurii și a semnificației întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
În anul 2022, întreprinderile mici și mijlocii independente (IMM-uri) au reprezentat 95,0% din totalul întreprinderilor active din 13 țări (Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Malta, Țările de Jos, Austria, Finlanda, Suedia și Norvegia).
În metodologia Eurostat, termenul SMEs (Small and Medium-sized Enterprises) – adică Întreprinderi Mici și Mijlocii – are o definiție standardizată, armonizată cu cea a Comisiei Europene, și se referă la firmele care îndeplinesc anumite criterii de număr de angajați și indicatori financiari. Este vorba de următorii indicatori: angajați sub 250 și cifra de afaceri anuală sub 50 de milioane de euro.
Situația europeană a IMM-urilor legate
IMM-urile care făceau parte dintr-un grup de întreprinderi (IMM-uri dependente) au reprezentat încă 4,9% din totalul întreprinderilor, în timp ce întreprinderile mari au constituit restul de 0,1%.
Deși reprezintă doar 4,9% din toate întreprinderile din aceste 13 țări, IMM-urile care fac parte dintr-un grup de întreprinderi au demonstrat un impact economic semnificativ comparativ cu cele independente.
Acestea au angajat 17,3% din totalul salariaților și persoanelor fizice autorizate din aceste țări și au fost responsabile pentru 25,6% din totalul salariilor și veniturilor, 28,9% din cifra de afaceri netă, 23,3% din valoarea adăugată și 22,4% din excedentul brut de exploatare.
99% din firmele românești sunt IMM-uri
Economia României este susținută în mare parte de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă peste 99,8% din totalul firmelor active.
Conform datelor platformei termene.ro doar puțin peste 1000 de companii nu se încadrează în această categorie din cele peste 810.000 de firme care au depus bilanțul pe 2024.
Menționăm că în cadrul IMM-urilor intră și microîntrepridnerile, la categorie de întreprinderi mici, sub 10 angajați și sub afaceri de 2 milioane de euro anual, conform metodologiei Eurostat.
Acestea joacă un rol esențial în crearea locurilor de muncă și în generarea valorii adăugate în economie, însă se confruntă adesea cu provocări precum accesul limitat la finanțare, digitalizarea lentă și productivitatea scăzută în comparație cu media UE.
O particularitate a mediului de afaceri românesc este concentrarea IMM-urilor în sectoare cu valoare adăugată relativ mică, cum ar fi comerțul și serviciile de bază. De asemenea, firmele românești sunt în general subcapitalizate și dependente de fonduri proprii, ceea ce limitează investițiile în inovare.
Apartenența la grupuri de firme – mai ales internaționale – poate oferi un avantaj competitiv, prin acces la know-how, tehnologie și piețe externe. Acest aspect devine tot mai relevant în contextul integrării în lanțurile globale de valoare.
Clasificarea IMM-urilor
În Uniunea Europeană, inclusiv în România, întreprinderile sunt clasificate în funcție de dimensiunea lor, pe baza unor criterii clare stabilite de Comisia Europeană și utilizate de Eurostat.
Microîntreprinderile sunt cele mai mici entități economice și joacă un rol vital în economie prin flexibilitate și adaptabilitate locală. Acestea au mai puțin de 10 angajați și realizează o cifră de afaceri anuală care nu depășește 2 milioane de euro. Sunt, de regulă, afaceri de familie, start-up-uri sau furnizori locali de produse și servicii.
Întreprinderile mici sunt un pas mai sus în ceea ce privește dimensiunea și capacitatea economică. Acestea angajează sub 50 de persoane și au o cifră de afaceri anuală de cel mult 10 milioane de euro. Ele pot opera la nivel regional sau național și contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea comunităților locale.
Întreprinderile mijlocii reprezintă veriga de legătură între afacerile mici și companiile mari. Ele au sub 250 de angajați și înregistrează o cifră de afaceri de cel mult 50 de milioane de euro, sau dețin un bilanț anual care nu depășește 43 de milioane de euro. Aceste firme au, de regulă, capacitate de export, acces la lanțuri internaționale de aprovizionare și pot investi în tehnologie și inovație.
Această clasificare este esențială nu doar pentru analiză economică, ci și pentru stabilirea eligibilității la programele de finanțare, ajutoare de stat și politici publice dedicate dezvoltării mediului de afaceri.
.png)
.png)
