Știrile zilei, 3 septembrie. România trebuie să se împrumute de 217 miliarde de lei în 2024. Prețul energiei electrice spot a trecut de 1.000 de euro/MWh

Monitorizarea începe de la 08.00 dimineața și se continuă din 3 în 3 ore până ora 22.00.

• Taxele judiciare de timbru vor putea fi plătite și la ghișeele instanţelor judecătorești

Taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate în numerar și la ghișeele deschise în sediile oricărei instanţe judecătorești, conform unui proiect legislativ adoptat de către Senat, anunță Profit.ro. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de către deputați. De ce este important: În prezent, legislația prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local "Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru", al unității administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.

• Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de ordonanță pentru amnistia fiscală

Ministerul de Finanțe precizează în proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului României că amnistia fiscală este necesară ținând cont de restanțele de 175 de milioane de lei, 35 de milioane de euro, care trebuie colectate. Cu toate acestea, conform analizei ministerului, doar 9 miliarde de lei se vor recupera din creanțele bugetare ale persoanelor juridice și persoanelor fizice, anunță Termene.ro.

Amnistia fiscală prevede ca firmele și persoanele fizice care își achită restanțele la Agenția Națională de Administrare Fiscală să fie iertate de penalitățile și dobânzile calculate la aceste creanțe. De amnistia fiscală ar urma să profite 330.735 de contribuabili persoane juridice și 848.705 contribuabili persoane fizice.

• România trebuie să se împrumute de 217 miliarde de lei în 2024

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a revizuit în sus necesarul de finanțare din acest an, respectiv sumele pe care trebuie să le împrumute pentru a finanța deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile statului) și pentru a rostogoli datoria publică (pentru a înlocui creditele care ajung la scadență cu noi împrumuturi), cu 36 de miliarde de lei. Noul necesar de finanțare pentru 2024 este astfel de 217 miliarde de lei, cu aproape 20% mai ridicat decât calculele de la începutul anului, anunță Curs de Guvernare. Creșterea necesarului de finanțare este, cel mai probabil, o consecință a creșterii deficitului bugetar față de ținta asumată de guvern la începutul anului, de 5% din PIB, în condițiile în care necesarul pentru rostogolirea datoriei nu ar avea de ce să crească pe parcursul anului (scadențele sunt cunoscute încă de la contractarea împrumuturilor).

• Prețul energiei electrice spot vândute în România a trecut de pragul de 1.000 de euro/MWh

Economica.net anunță că s-a înregistrat un record de preț orar în piața spot. Prețul energiei livrate în seara zilei de 3 septembrie a sărit pragul de 5.000 de lei /MWh – adică peste 1.000 de euro, potrivit datelor OPCOM, operatorul pieței de energie de la București. Energia electrică cu livrare în 3 septembrie, în intervalele orare 20 și 21 ale zilei, deci atunci când nu există energie din surse fotovoltiace și se înregistrează vârful de consum de seară, s-a tranzacționat azi în piața pentru ziua următoare (PZU), la prețuri de peste 1.000 de euro/MWh, respectiv 5.084 și 5.001 lei/MWh.

• Absorbția fondurilor post pandemice nu are viteza necesară.

Doar o treime din fondurile planificate pentru redresarea Uniunii Europene după pandemia de COVID-19 au ajuns la statele membre până la finele anului 2023 şi există riscul ca absorbţia fondurilor să încetinească şi mai mult, iar proiectele să nu fie finalizate conform planificării, susţine Curtea de Conturi Europeană (ECA), într-un raport publicat luni, scrie Agerpres, citat de Economedia.ro. Instituit în februarie 2021, Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR), un instrument în valoare de 724 de miliarde de euro, finanţează reforme şi investiţii din ţările din UE, între începutul pandemiei de COVID-19, în februarie 2020, şi sfârşitul lui august 2026. El se axează pe şase domenii prioritare, inclusiv tranziţia verde şi transformarea digitală. Ţările pot primi banii pe baza progreselor pe care le fac.