Reprezentanții patronatului din sector spun că nu neapărat taxa îi deranjează, ci birocrația pe care o presupune aplicarea noilor reglementări în domeniu care țin de evidența datelor.
România stă extrem de prost în privința colectării deșeurilor textile, anual ajungând la groapa de gunoi aproximativ 160.000 de tone de deşeuri. În 2024, statisticile arătau o rată de reutilizare şi reciclare de doar 6-8%, dar și un volum extrem de redus al colectării separate - între 0,5 şi 0,7 kilograme de textile per locuitor.
Birocrație
Mihai Păsculescu, președintele FEPAIUS – Federația Patronală a Textilelor, Confectiilor si Pielărie, spune că anul 2026 va aduce o taxă suplimentară pentru producătorii de textile și încălțăminte. Aceasta vizează valorificarea deșeurilor, ceea ce presupune acțiuni de sortare a materialelor folosite - nasturi, fermoare sau tot ceea ce poate fi recuperat pentru reutilizare sau reciclare.
Dincolo de obligație, partea cea mai grea ține de colectarea datelor de producție și raportarea lor.
„Mai mult va fi birocrația decât taxa respectivă, la noi în textile aceasta se preconizează. Birocrația este mai mare, pentru că trebuie să faci raportări, să pui un om care să vadă câte produse ai realizat pe fiecare compoziție, cu datele tehnice de poluare, ce branduri, dar și altele, o nebunie”, a declarat pentru Termene.ro Mihai Păsculescu, președintele FEPAIUS.
În același timp, Mihai Păsculescu vorbește și de taxele și impozitele anunțate de autorități pentru anul viitor, care nu sunt deloc în măsură să atragă pe investitori.
„Cum să nu plece investitorii din România, cum să-ți ia 16% din profit, 16% din dividende și 10% din 90 de salarii minime pe economie, față de 2 salarii minime înainte. Crește impozitul la fabrică, pe teren, pe garduri și ce mai pun”, declară Mihai Păsculescu.
Obligații
Parlamentul European a adoptat pe data de 9 septembrie 2025 noua Directivă-cadru privind deşeurile, iar pentru prima dată textilele sunt tratate ca o categorie distinctă, fiind stabilite obligaţii clare pentru statele membre.
Colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie în UE de la 1 ianuarie 2025, iar, în termen de 30 de luni, fiecare stat trebuie să implementeze schemele de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), un mecanism prin care producătorii şi comercianţii de textile vor acoperi costurile de colectare, sortare şi reciclare a deşeurilor textile.
Directiva vizează o gamă largă de produse: de la îmbrăcăminte şi încălţăminte, la lenjerii, perdele şi pături. În același timp, sunt introduse criterii pentru stabilirea clară a momentului în care un produs vestimentar încetează să fie reutilizabil şi devine deşeu. Ţările membre pot ajusta contribuţiile financiare ale producătorilor în funcţie de gradul de sustenabilitate al produselor, dar și de apartenenţa lor la segmentul de fast sau ultra-fast fashion.
Gestionare deficitară
Asociaţia Română pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX) a publicat recent un raport realizat de Joint Research Centre (JRC), serviciul ştiinţific al Comisiei Europene, în care se arată că în România se aruncă anual aproximativ 160.000 de tone de deşeuri textile.
La noi doar 8-16% dintre textile sunt colectate separat, iar restul ajung amestecate cu deşeurile menajere, se contaminează şi sunt imposibil de refolosit, fiind compromisă astfel valoarea economică a bunurilor textile reutilizabile.
Raportul JRC scoate în evidență importanţa sortării corecte şi procesării prealabile pentru reutilizare şi reciclare, cu accentul pus pe prioritizarea reutilizării, ca soluţie principală pentru tranziţie către o economie circulară.
Rată redusă de reutilizare
Reprezentanţii ARETEX spun că textilele provenite de la utilizatori după consumul iniţial au o valoare mult mai mică de reciclare, pe când deşeurile industriale post consum, atunci când sunt sortate în funcţie de compoziţia materialului, culoare sau tip de cusătură, au un potenţial mult mai mare de reciclare.
Potrivit datelor ARETEX, în 2024 România avea o rată de reutilizare şi reciclare de doar 6-8%, dar și un volum extrem de redus al colectării separate, cuprins între 0,5 şi 0,7 kilograme de textile per locuitor, anual.
Spre comparație, Italia a raportat cea mai mare rată de reutilizare internă, de circa 25%, în timp ce Republica Cehă a înregistrat cel mai scăzut procent (circa 2%), majoritatea textilelor colectate fiind exportate fie ca haine second-hand, fie pentru reciclare industrială. Conform estimărilor ARETEX, în România, rata combinată de reutilizare şi reciclare este de sub 10%.
Propuneri ARETEX
Reprezentanții ARETEX susțin că de colectarea textilelor ar trebui să se ocupe operatori specializaţi şi nu operatorii care gestionează deşeurile menajere, cum se întâmplă, acum.
De asemenea, trebuie investit în infrastructura de containere de colectare, precum şi în tehnologii avansate de sortare şi reciclare. Nu în ultimul rând, este esenţială introducerea cât mai rapidă a schemei de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), prin care banii colectaţi de la producători să fie direcţionaţi către sortatori, în scop de reutilizare, şi către reciclatori, arată ARETEX.
Asociația mai solicită și eliminarea plafonului de 150 de euro pentru importurile online scutite de taxe, deoarece acest mecanism favorizează piaţa de ultra-fast fashion şi consumul nesustenabil.
Cădere liberă
În ultimii ani, industria textilelor s-a confruntat cu dispariția unui număr însemnat de unități de producție, unele cu tradiție pe piața locală. Potrivit informațiilor vehiculate în piață, numai în acest an s-au pierdut undeva la 10.000 de locuri de muncă în sector.
Printre unitățile care și-au închis porțile, în acest an, se numără Vastex Vaslui, una dintre cele mai mari fabrici de textile din România, care a dat faliment și a fost scoasă la vânzare. Pe vremea comuniștilor, Vastex exporta în Franța Belgia sau Italia.
Recent, a intrat în lichidare și Confecția Tulcea, după ce ultimele livrări au fost realizate în primăvară. Fabrica tulceană lucra pentru Germania, Italia, Marea Britanie, Franța, Grecia.
Industria textilelor ocupă în continuare o pondere importantă în exporturile României, clasându-se pe a doua poziție, după industria auto, potrivit statisticilor oficiale, cu o valoare circa 5,5 miliarde de euro, potrivit datelor FEPAIUS.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
