Tinerii români sub 29 de ani sunt campioni să evite să-și găsească primul job. Stagiile de pregătire ar putea fi soluția

Specialiștii Comisiei Europene au ajuns la concluzia că stagiile de pregătire ar putea fi soluția pentru a atrage persoanele sub 29 de ani în câmpul muncii. Mai exact, experții de la Curtea de Conturi Europeană au ajuns la concluzia că în studiul „Acțiunile UE vizând stagiile pentru tineri” că statele membre UE ar trebui să pregătească strategii de promovare a stagiilor la locul de muncă

Ponderea tinerilor care efectuează un stagiu înainte de a ocupa un loc de muncă obișnuit a crescut semnificativ în ultimii 10 ani. Studiile arată că stagiile le pot facilita tinerilor tranziția către un loc de muncă obișnuit. Analiza Curții de Conturi Europene oferă o imagine de ansamblu asupra acțiunilor și fondurilor UE care sprijină stagiile.

Ce este categoria NEET

O provocare majoră o reprezintă categoria tinerilor NEET ( (abrevierea pentru "Not in Education, Employment or Training" - tinerii care nu sunt angajați, nu urmează cursuri de educație sau formare profesională) și care se confruntă cu dificultăți ce îi împiedică să se integreze pe piața muncii. Persoanele sub 29 de ani care nu sunt active în câmpul munci și nu urează studii sau traininguri profesionale fac parte din NEET.

PersPectivele imediate ale Europei sunt strâns legate de cei 94 de milioane de tineri europeni cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

Șomajul constituie o problemă semnificativă în Uniunea Europeană, însă este deosebit de alarmant faptul că șomajul în rândul tinerilor este de două ori mai mare decât media generală, conform datelor Eurostat.

• De exemplu, în ianuarie 2024, rata șomajului în rândul tinerilor (15 - 25 de ani) a fost de 14,9%, comparativ cu o rată generală a șomajului (20-64 de ani) de 6%.

440.000 de tineri nu muncesc

Numărul total de români care nu muncesc în acest moment, acesta depășește 440.000. Rata șomajului este mai mare în anumite zone ale țării. Județele din regiunea Sud Muntenia se află în topul clasamentului, iar aici vorbim de o treime din populație care nu muncește. Pe listă se află județe precum Argeș, Călărași, Ialomița și Teleorman.

„E un lucru interesant însă în zona tinerilor, care aleg să intre în câmpul muncii mai târziu E și altă mentalitate. Adesea sunt protejați de familii. Noua generație refuză, are așteptari nerealiste și asta o să vă spună toți angajatorii, vor ca de la primul salariu să fie unul care le permite să își cumpere casă, mașină, neînțelegând că vei ajunge acolo dar trebuie să crești treptat”, explica Daniel David, rectorul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca, la postul Digi24.

„Societatea s-a schimbat. Acum părinții se simt obligați să le cumpere copiilor o garsonieră după facultate, să le asigure o alocație lunară. Normal că în astfel de condiții nu ești interesat să lucrezi la secretariatul unei mari firme sau să începi la McDonalds să vezi ce este răspunderea, programul de muncă. Nu este vina tinerilor, nu sunt ei de vină, au condiții care le permit să aștepte. Problema este că și la 30 de ani, tot de pe o poziție de începător vor porni, dar vor fi presați de vârstă și de familie mai mult. Acum 20-30 de ani, foarte rar își permitea o familie să cumpere copilului o garsonieră sau să-i achite chiria. Așa că tânărul simțea el o nevoie să plece de acasă, de lângă părinți, și pentru asta trebuia să lucreze oriunde erau condiții minime”, ne explica și expertul în resurse umana Andreea Stancu.

Doar 2% din tinerii români lucrează în timpul studiilor de Licență sau Master

La nivelul fiecărui stat, această cifră dezvăluie diferențe majore. În timp ce procentele cele mai ridicate ale tinerilor care lucrează în timpul studiilor au fost înregistrate în Țările de Jos (73%), Danemarca (52%) și Germania (45%).

• Situația din România este cea mai scăzută, cu doar 2%.

În ceea ce privește tinerii activi în căutarea unui loc de muncă, proporțiile cele mai mari au fost înregistrate în Suedia (13%), Finlanda (7%) și Țările de Jos (6%). În contrast, Ungaria, Cehia, România, Croația, Polonia și Lituania au avut mai puțin de 1% dintre tineri (cu vârste între 15 și 29 de ani) în căutarea unui loc de muncă.

Prin intermediul Pilonului European al Planului de Acțiune pentru Drepturile Sociale, s-a stabilit obiectivul reducerii ratei tinerilor NEET, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, de la 12,6% (în 2019) la 9% până în 2030, prin îmbunătățirea perspectivei lor de angajare.

Persoane peste 50 vor să muncească, cei sub 29 mai așteaptă

Conform datelor Institutului Național de Statistică, pe piața muncii din România, în ultimii 3 ani, s-a înregistrat o scădere constantă a numărului de tineri, iar această tendință pare să continue lunar.

În același timp, numărul persoanelor în vârstă, de peste 50 de ani, care se angajează, a crescut în mod constant. La sfârșitul anului precedent, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a atins 21,1%.

În prezent, în România există 5,1 milioane de salariați, iar în ultimul an, între octombrie 2022 și octombrie 2023, companiile au creat 50.000 de noi locuri de muncă. Cu toate acestea, datele indică faptul că în anul precedent, numărul tinerilor de pe piața forței de muncă din România a scăzut cu aproximativ 5.000, în timp ce numărul persoanelor în vârstă a crescut cu 4.500.

Una studiază tinerii, alta lucrează

Conform statisticilor, România înregistrează cel mai ridicat nivel de nepotrivire a jobului cu studiile absolvite, în special la nivel universitar. Potrivit datelor furnizate de biroul european de statistică Eurostat, rata de nepotrivire a competențelor, care indică procentul de tineri (în vârstă de 15-34 ani) care lucrează într-un domeniu diferit de cel pentru care s-au pregătit, este de 36,6% în România.

• Situațiile cele mai descurajatoare survin atunci când tinerii absolvenți ai unor facultăți se văd nevoiți să accepte locuri de muncă ca vânzători sau casieri în magazine, deși și-ar fi dorit să activeze în domeniile pentru care s-au pregătit.

În afară de zona tehnologiei care este mai bine plătită, România nu oferă un cadru prea atrăgător pentru tineri. Pentru anul 2024, Comisia Națională de Strategie și Prognoză anticipează un salariu mediu la nivel național de 4.733 de lei net pe lună. Salariul minim din România se situează pe poziția a patra în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai scăzute salarii minime brute.

Va crește numărul românilor peste 65 de ani care vor dori să muncească

Proiecția Uniunii Europene pentru România indică faptul că în următorii 10 ani numărul seniorilor de peste 65 de ani care vor continua să lucreze se va tripla, ceea ce înseamnă că vom depinde într-o măsură tot mai mare de generațiile care deja au peste 40 de ani, în timp ce tinerii par să manifeste un dezinteres crescut față de muncă, în sensul că aceasta este remunerată neconform, majoritatea preferând să meargă să muncească în alte țări sau să caute forme de muncă apropiate de idealurile lor.

Această tendință nu este specifică doar României, ci este un fenomen global. În ultimii trei ani, din ce în ce mai mulți tineri, în special cei din Generația Z, cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani, declară că sunt deziluzionați de cultura actuală a muncii. Sociologii interpretează această reacție ca fiind o respingere a ritmului de viață agitat, superficial și concentrat exclusiv pe producție, care le-a fost prezentat ca model.

Soluția imigranților

Anul 2022 a marcat o premieră în ultimele decenii în România: numărul imigranților a depășit numărul emigranților.

Aproape 250.000 de cetățeni români au emigrat în străinătate și în 2022, majoritatea fiind în vârstă de muncă.

În același interval de timp, peste 200.000 de cetățeni străini, provenind atât din statele UE, cât și din statele non-UE, aveau dreptul de ședere valabil în România la sfârșitul anului precedent, conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Totuși, acest fenomen nu este îmbucurător deoarece în timp ce românii noștri vor rămâne în statele unde au ales să se stabilească și să muncească, străinii care au un loc de muncă la noi în țară nu vor rămâne, ci vor migra în continuare.

Recomandările Comisia Europeană

În analiza „Acțiunile UE vizând stagiile pentru tineri”, experții Curții de Conturi a Comisiei Europene propun îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru stagiari, inclusiv salarizarea, incluziunea și calitatea stagieratelor în Uniunea Europeană.

Pachetul adoptat include:

• propunere de directivă privind îmbunătățirea și aplicarea condițiilor de muncă pentru stagiari și combaterea relațiilor de muncă obișnuite deghizate în stagii;
• propunere de revizuire a Recomandării Consiliului din 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii pentru a aborda aspectele legate de calitate și incluziune, cum ar fi remunerația echitabilă și accesul la protecție socială.

Potrivit Comisiei, elementele cheie ale directivei propuse includ:

• principiul nediscriminării, asigurând că stagiarii sunt tratați în mod egal în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv salariul, comparativ cu angajații obișnuiți, cu excepția cazului în care un tratament diferit este justificat din motive obiective, cum ar fi sarcini diferite, responsabilități mai mici, intensitatea muncii sau greutatea componentei de învățare și formare.
• asigurarea faptului că stagieratele nu sunt de fapt locuri de muncă full-time deghizate; prin controale și inspecții, statele membre pot evalua și, în cazul în care se constată că există astfel de situații, pot cere companiilor să detalieze numărul, duratele și condițiile de muncă ale stagiilor.
• statele membre trebuie să asigure canale prin care cursanții să raporteze practici abuzive și condiții proaste de muncă.