Deși România importantă la fel de mult din UE, produsele și serviciile care intră în țară asigură nevoi care nu asigurate de producția internă sau chiar bunuri de lux.
Pentru a înțelege cel mai bine dacă producția din România are mai multă nevoie de Uniunea Europeană sau invers cel mai bun exemplu este o analiza a unui autovehicul Dacia.
Dacia este cu siguranță cel mai de succes brand al României, cel puțin din punct de vedere al exporturilor. Succesul companiei controale de Renault a atras și alte investiții în domeniu, cum sunt cei de la Ford, dar și investiții în producția de piese de automobile și alte echipamente.
Așa se face, că sectorul auto sigură anual peste 40% din valoarea totală a exporturilor din România. Iar mare parte din aceste produse, și nu numai, ajung în Uniunea Europeană.
Piața comuna europeană este destinația a peste 70% din exporturile din 2023 ale României, exporturi care au trecut de peste 93 de miliarde de euro. În 2007, la momentul aderării, România exporta de doar 25 de miliarde de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Exemplu Dacia
În 2023, Uniunea Europeană a fost principala piață de desfacere pentru automobilele Dacia. Vânzările Dacia în Europa au crescut cu 17,4%, ajungând la 562.890 de unități, ceea ce reprezintă 85,5% din totalul vânzărilor globale ale mărcii, care au fost de 658.321 de unități.
Succesul Dacia este dat de performanța raportului preț de calitate. Automobilele Dacia sunt unele dintre cele mai ieftine pe fiecare gamă unde marca din România produce mașini.
Dacă este eliminată competitivitatea prețului unui automobil Dacia în UE, o piață de mașini destul de scumpe, compania românească ar avea probleme să mai raporteze astfel de cifre pozitive.
Iar competitivitatea prețului ar dispărea dacă România nu ar mai respecta normele Uniunii Europene și am dori aplicarea unui regim vamal cu restul statelor din uniuni.
Un automobil Dacia ar deveni aproape mai scump
Pentru o analiză clară, am luat în calcul un automobil produs la Mioveni care ar urma să fie trimis în Franța pentru a fi vândut în această țară cu un preț de showroom de 20.000 de euro.
Dacă România nu ar fi membră a Uniunii Europene și ar exporta un automobil Dacia în valoare de 20.000 de euro către un stat membru al UE, importatorul ar fi supus următoarelor taxe:
- Taxa vamală: Conform tarifelor vamale ale UE, importul de automobile din țări terțe este supus unei taxe vamale de 10% din valoarea vehiculului.Calcul: 10% din 20.000 de euro este egal cu 2.000 de euro
- Taxa pe valoarea adăugată (TVA): Pe lângă taxa vamală, se aplică și TVA-ul specific țării în care se face importul. De exemplu, în Germania, TVA-ul este de 19%.Calcul: 19% din (20.000 de euro + 2.000 de euro) = 19% din 22.000 de euro = 4.180 de euro
Astfel, costurile totale suplimentare pentru importator ar fi în total de 6.180 de euro. Dacă am elimina TVA-ul, pentru care să presupunem că oricum s-ar plăti TVA-ul la vânzare (și la export ca în cazul în care România ar ieși din UE), oricum prețul ar fi mai mare cu 2.000 de euro per autovehicul.
La acest preț, plus costurile plății TVA-ului în avans de importator, Dacia și-ar pierde din competivitate și nu ar mai vinde anual peste jumătate de milion de autovehicule, ne-au asigurat specialiști din domeniu.
Fără UE ca piață de desfacere și locurile de muncă ar putea fi reduse
Altfel spus, fără UE, Dacia ar risca să se închidă a doua zi după o eventuală ieșire a României din piața comună europeană.
„Dacia vinde în Europa. Nu știu dacă am putea muta vânzările din UE spre alte zone unde deja producători ieftini, cum sunt cei din China și chiar India, sunt deja prezenți și au resurse financiare și operaționale mai mari. Dacia este o mașină bună și ieftină produsă pentru statele europene. Fără această piață, cu siguranța producția s-ar reduce”, ne-au explicat reprezentanții sindicatelor din pe platforma de la Mioveni
Evoluția exporturilor în 2023
În perioada 2023-2024, exporturile României au continuat să se îndrepte preponderent către țările Uniunii Europene (UE), consolidându-se astfel relațiile comerciale cu partenerii europeni. Această tendință este evidențiată de datele statistice recente, care arată o creștere semnificativă a valorii exporturilor totale, cu o pondere majoritară către statele membre ale UE
Conform Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2023, exporturile României au atins valoarea de 93 de miliarde de euro, marcând o creștere de 1,3% față de anul precedent. Dintre acestea, 72,7% au fost direcționate către țările UE, ceea ce reprezintă aproximativ 67,6 miliarde de euro. Această proporție subliniază dependența semnificativă a economiei românești de piața unică europeană.
45% din exporturi ajung în marile puteri ale UE
Analizând structura pe țări, Germania s-a menținut ca principal partener comercial al României, absorbând 21,3% din totalul exporturilor, echivalentul a aproximativ 19,8 miliarde de euro. Italia a ocupat locul secund, cu 10,7% din exporturi (aproximativ 9,9 miliarde de euro), urmată de Franța cu 6,8% (circa 6,3 de miliarde de euro) și Ungaria cu 6,6% (aproximativ 6,1 miliarde de euro).
Aceste patru țări au cumulat peste 45% din totalul exporturilor românești, evidențiind concentrarea geografică a fluxurilor comerciale.
Performanțe sectoriale
În ceea ce privește structura pe produse, sectorul mașinilor și echipamentelor de transport a fost dominant, reprezentând 47,1% din totalul exporturilor în primele cinci luni ale anului 2024.
Aceasta reflectă competitivitatea industriei auto și a componentelor aferente pe piața europeană. Alte produse manufacturate au contribuit cu 29,6%, demonstrând diversificarea bazei industriale a României.
Exporturile către țările din afara UE au reprezentat 27,3% din total în 2023, însumând aproximativ 25,4 miliarde de euro.
Perspective pentru 2024
Pentru anul 2024, estimările indică o depășire a pragului de 100 de miliarde de euro în ceea ce privește exporturile totale, susținute de cererea constantă din partea partenerilor europeni și de adaptabilitatea economiei românești la provocările globale. Se preconizează că Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria vor rămâne principalele destinații ale exporturilor, consolidând astfel integrarea României în lanțurile valorice europene.
Taxarea în afara UE
Dacă România ar părăsi Uniunea Europeană, exporturile sale de cereale către statele membre ar fi supuse taxelor vamale conform Tarifului Vamal Comun al UE, aplicat importurilor din țări terțe. Nivelul acestor taxe variază în funcție de tipul specific de cereale și de clasificarea tarifară corespunzătoare.
Este important de menționat că, pe lângă taxele vamale, exporturile de cereale din România către UE ar putea fi supuse și altor măsuri netarifare, cum ar fi controale fitosanitare, cerințe de standardizare și certificare, care pot influența costurile și competitivitatea produselor pe piața europeană.
Deficitul
În anul 2023, deficitul balanței comerciale a României a fost de 28,9 miliarde de euro, în scădere cu 15,1% față de anul precedent. Această reducere s-a datorat unei creșteri a exporturilor cu 1,3%, totalizând 93 de miliarde de euro, și unei scăderi a importurilor cu 3,2%, ajungând la 122 de miliarde de euro.
În primele nouă luni ale anului 2024, deficitul comercial a crescut cu 15% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, atingând 23,485 miliarde de euro. Această creștere a fost influențată de o scădere a exporturilor cu 1,6% și o creștere a importurilor cu 2%.
Este important de menționat că deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor, un deficit mai mare indicând o dependență crescută de bunuri din străinătate. Evoluția acestui indicator este influențată de factori precum cererea internă, competitivitatea produselor autohtone și condițiile economice internaționale.
Pentru o analiză detaliată a deficitului comercial al României în 2024, este necesar să așteptăm publicarea datelor oficiale complete de către Institutul Național de Statistică.
Germania a fost cel mai important partener comercial, cu importuri în valoare de 23,6 miliarde de euro, urmată de Italia (10,5 miliarde de euro), Ungaria (7,9 miliarde de euro), Polonia (7,6 miliarde de euro) și Franța (6,2 miliarde de euro). Aceste date evidențiază faptul că majoritatea importurilor României provin din țări membre ale Uniunii Europene.
Români consumă hrană mai multă și mai bună decât cea produsă în România
În anul 2023, România a importat produse alimentare și animale vii în valoare de 12 miliarde de euro, înregistrând un deficit comercial agroalimentar de 6,3 miliarde de euro.
În primele șapte luni ale anului 2024, importurile de alimente și animale vii au totalizat 6,45 miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost de 3,9 miliarde de euro, rezultând un deficit de peste 2,5 miliarde de euro.
Un exemplu notabil este importul de carne de porc: în prima jumătate a anului 2024, România a importat carne de porc în valoare de peste 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de doar 1,2 milioane de euro.
Aceste date reflectă o dependență semnificativă a României de importurile alimentare, în ciuda potențialului agricol al țării.
Bunuri de lux cresc deficitul
Piața bunurilor de lux din România a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, reflectând o cerere tot mai mare pentru produse premium. Conform raportului "Luxury Goods in Romania" realizat de Euromonitor International, vânzările de bunuri de lux în România au crescut cu 9% în 2024, atingând 11,4 miliarde de lei (aproximativ 2,3 miliarde de euro).
Un segment notabil al acestei piețe îl reprezintă automobilele premium și de lux. În 2024, vânzările din acest sector au atins 6,6 miliarde de lei (aproximativ 1,4 miliarde de euro), în creștere cu 13% față de anul precedent.
Deși aceste cifre reflectă valoarea vânzărilor pe piața internă, ele oferă o perspectivă asupra importurilor de bunuri de lux, având în vedere că majoritatea acestor produse sunt aduse din străinătate. Cu toate acestea, date specifice privind valoarea exactă a importurilor de bunuri de lux în România pentru anii 2023 și 2024 nu sunt disponibile în sursele accesibile.
Este important de menționat că piața bunurilor de lux include diverse categorii, precum bijuterii, ceasuri, îmbrăcăminte de designer, accesorii și automobile de lux. Fiecare dintre aceste segmente contribuie la valoarea totală a pieței și, implicit, la volumul importurilor.
Pentru informații mai detaliate și actualizate privind importurile de bunuri de lux, se recomandă consultarea rapoartelor oficiale ale Institutului Național de Statistică sau ale altor instituții specializate în monitorizarea comerțului exterior.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
