Afacerile turistice de deasupra aurului de la Roșia Montană se împiedică în statutul de zonă UNESCO

Afacerile turistice de deasupra aurului de la Roșia Montană se împiedică în statutul de zonă UNESCO
Lăsată fără exploatarea aurului din subsol, comunitatea din Roșia Montană ar trebuit să se dezvolte pe baza turismului care să folosească frumusețea și istoria Munților Apuseni. Teoretic, afacerile turistice ar trebuit să înflorească după 2021, când zona a primit un statut protejat UNESCO.

În vara anului 2021, Roșia Montană a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, recunoscând atât vulnerabilitatea sitului, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. A fost un pas important prin care viitorul localității din județul Alba se îndepărta de exploatarea minieră a aurului și se îndrepta spre turism. Disputa internațională câștigată anul aceste de statul român în litigiul cu compania Gabriel Resources, deținătoare licenței de exploatare a aurului de la Roșia Montană, a fost încă un pas care să confirme că viitorul antreprenorial al comunei Roșia Montană este legat de activitățile de turism și că extragerea minieră nu mai este posibilă.

Afaceri puține în turism în Roșia Montană

Dacă vă întrebați cum ajungeți în localitate, Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud.

În acest moment, conform datelor platformei Termene.ro, în Roșia Montană sunt înregistrate 58 de firme care au adresa în această comună din județul Alba.

Roșia Montană

Dintre acestea doar 50 sunt în funcțiune, alte 8 sunt cu activitatea suspendată, în insolvență sau în proces de dizolvare. Din cele 58 de firme, însă doar 8 firme au coduri CAEN legate de turism sau activități conexe cu acest domeniu.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Roșia Montană se ridică la 2.428 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.656 de locuitori.

Cât privește satul Roșia Montană, cel care dă și numele comunei, și unde se află și o mare parte din proiectatele mine și cariere, acesta are 521 de locuitori.

Statutul UNESCO, mai mult o piedică, pentru moment

Primarul din Roșia Montană, Eugen Fudui, spune că statutul de zonă aflată în patrimoniul UNESCO pune mai multe bețe în roate dezvoltării turistice a zonei, decât o ajută, asta în opinia sa.

Asta deoarece restaurarea și modernizarea oricărui imobil inclus în patrimoniul UNESCO „necesită avize speciale și birocrație”. Conform primarului, „oamenii de aici nu sunt bogați, iar cei din mediul rural erau obișnuiți să-și repare imobilul cum puteau”, și că nu vedeau „alte beneficii, în afară de a facilita vizitarea sitului Roșia Montană.

Roșia Montană

Una dintre firmele din Roșia Montană care are afaceri în turism este cea deținută de Adrian Petri. Societatea sa este denumită Casa Petri Rosia Montana SRL și este practic o pensiune.

Adrian Petri nu are însă o părere asemănătoare cu cea a primarului, care consideră că PUG-ul este blocat de primărie și nu de UNESCO.

„Noi avem o afacere în Roșia Montană deoarece am avut casa bunicilor pe care am transformat-o într-un spațiu de cazare, dar pentru cineva care vrea să vină de exemplu să își cumpere un teren și să își construiască o nouă infrastructură de cazare, în turism sau orice alt domeniu practic este imposibil deoarece în momentul de față la Roșia Montană este un blocaj administrativ nu există un plan urbanistic general, drept urmare nu se poate emite autorizații de construcții pentru noi construcții de care ar fi nevoie, ceea ce blochează clar și accesarea de fonduri europene.”

Nu există un plan urbanistic

Absența unui Plan Urbanistic General (PUG) pentru Roșia Montană, după anularea celui anterior, cel care conținea exploatarea minieră, în instanță acum câțiva ani, blochează dezvoltarea comunei. Acest lucru face dificilă construirea de noi pensiuni sau accesul la programe guvernamentale sau europene pentru administrația locală.

„În momentul de faţă, principala piedică în calea dezvoltării durabile a zonei o reprezintă lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG). Instituţia noastră va propune Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei să finanţeze acest PUG, prin programul aflat deja în derulare, pentru finanţarea zonelor incluse în patrimoniul UNESCO”, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Culturii în 2020.

Iată însă, că toți bat pasul pe loc, deoarece și în anul 2024, lucrurile stau tot la fel în Roșia Montană, după cum ne povestește Adrain Petri.

„Acum așteptăm și sperăm că s-a încheiat odată pentru totdeauna acest proces și statul român a câștigat. Sperăm ca autoritățile locale să realizeze acest plan de urbanism general pe baza cărora se vor putea emite autorizații și astfel, pe viitor, să se poată construi mai multe afaceri și mult mai ușor, în zonă”.

Viitorul plan urbanistic trebuie să fie schițat pentru dezvoltarea turistică

Viceprimarul comunei Roşia Montană, Vasile Morariu, a declarat că viitorul acesteia constă în turism. El susține că prima măsură ce ar trebui să fie luată ar fi întocmirea Planului Urbanistic General (PUG), astfel încât să se poată dezvolta infrastructura.

„În prima fază, să putem să facem PUG-ul. În lipsa PUG-ului nu se poate face absolut nimic. Nu se poate construi o casă, nu se poate construi o pensiune, nu se poate introduce apă potabilă.

Pentru toate aceste lucruri este nevoie de autorizaţie de construcţie şi la Roşia Montană nu se poate obţine fără PUG. Din 2021, când s-a intrat în UNESCO, am reuşit să obţinem nişte PUZ-uri, pentru nişte drumuri, dar sunt demersuri foarte greoaie. Ca să faci prima dată un PUZ, sunt nişte cheltuieli în plus”, a spus viceprimarul, potrivit Agerpres.

El a explicat că, fiind vorba despre un sit UNESCO, primăria nu poate face singură PUG, ci alături de Consiliul Judeţean şi Guvern.

Turismul e o activitate activă doar vara

Referitor la turism, Morariu a spus că „Roşia Montană are ce le arăta oamenilor. E o afluenţă destul de mare de turişti pe timpul verii. Astă vară au fost de la trei până la şapte autocare zilnic, plus turiştii veniţi cu maşinile personale.”.

De aceeași părere este și Adrian Petri care are în zonă o unitate de cazare denumită „Casa Petri Roșia Montană”, un loc în care poți regăsi cu siguranță casa bunicilor de altădată cu amintirile și nostalgiile copilăriei.

„Bunicii noștri au lucrat în minerit. Au avut părți de baie (galerii) și șteampuri pentru prelucrarea aurului. Înainte de a fi casa lor, ea a fost utilizată ca bancă, cabinet medical și cinema. Am renovat casa moștenită de la ei, păstrând elementele autentice, fiind clădire de patrimoniu. Este situată în centrul istoric al Roșiei Montane, din curtea sa putând vedea întregul masiv Cârnic.”, spune Adrian.

Adrian Petri consideră de asemenea că turismul poate reprezenta pentru Roșia Montană care a devenit curând sit în Patrimoniul Mondial al UNESCO, o dezvoltare, un mod de dezvoltare sustenabilă și durabilă, „deci, da, clar, eu văd viitorul în turism care ar ajuta enorm. Acum așteptăm și sperăm că s-a încheiat acest proces și statul român a câștigat, sperăm că autoritățile locale să realizeze acest plan de urbanism general pe baza cărora se vor putea emite autorizații și astfel, pe viitor, să se poată construi mai multe afaceri și mult mai ușor în zonă.”

L-am întrebat pe Adrian dacă sunt turiști în zonă și ne-a spus că „ Sunt, mai ales în perioada de sezon, iulie-septembrie. Majoritatea caută să facă drumeții, caută locuri de cazare, de luat masa, iar oferte sunt pentru locurile de cazare, nu știu să vă spun însă dacă sunt suficiente sau ar mai fi nevoie. Turiștii vin din România, Germania, Franța și din alte țări și vizitează „Muzeul Mineritului”, centrul istoric și realizează trasee de drumeție spre obiectivele naturale din zonă cum ar fi Masivul Cârnic, Tăul Blazi, Tăul Mare, Piatra Corbului, Tăul Țarinii sau de asemenea este și un traseu de patru ore către Detunata, pentru cei care preferă drumețiile mai lungi. Turismul ajută foarte mult, de aceea, noi asta sperăm că pe turism se mizează dezvoltarea Roșiei Montană pe viitor”.

Iarna nu prea trec turiștii prin Roșia Montană

Cele opt afaceri turistice din Roșia Montană

  • Made in Rosia Montana SRL face „comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet”. Firma ddeținută de Tica Darie a realizat o cifră de afaceri de 750.000 de lei în 2022, atunci când a avut și 8 angajați. Este cea mai importantă afacere din zonă atunci când vine vorba de valorificarea turistică a zonei.
  • Silinel Turist SRL oferă „alte servicii de cazare”
  • Casa Petri Rosia Montana SRL a lui Adrian Petri „oferă alte servicii de cazare”.
  • Adventure Auraria SRL oferă „alte activitati recreative și distractive”.
  • Pyky Star Auto SRL oferă „facilitati de cazare pentru vacante și perioade de scurtă durată”.
  • Emiliana Caffe SRL oferă servicii de „baruri și alte activitati de servire a băuturilor”.
  • Magic Gift Shop SRL se ocupă de „fabricarea imitațiilor de bijuterii și articole similare”.
  • Good Place Rm SRL este o firmă care administrează un restaurant.

Topul altor afaceri din Roșia Montană

Firme cu alt obiect de activitate

  • 1. Prosper Apuseni SRL se ocupă de „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor„. La nivelul anului 2022 a fost firma care a avut cea mai mare cifră a afacerilor din Roșia Montană, cu 5,61 milioane de lei. Societatea e deținută de acționarul unic Daniel Blăjan.
  • 2. Hanis Trans SRL face „transporturi rutiere de marfuri”.
  • 3. Kellutzu SRL se ocupă tot de „transporturi rutiere de marfuri”.
  • 4. David Business GSM SRL face „comerț cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicații în magazine specializate”.
  • 5.Yon & Ela SRL Mihetiu face „transporturi rutiere de marfuri”.
  • 6. Rosia Montana Security SRL se ocupă de „activități de protectie și gardă”.
  • 7. Prokal SRL se ocupă de „cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase și a plantelor producatoare de semințe oleaginoase”.
  • 8. Driveone SRL se ocupă de „prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe”.
  • 9. Rosia Montana Construct SRL se ocupă de „lucrări de constructii a drumurilor și autostrăzilor”.
  • 10. Central Street Montana SRL face „comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi și tutun”.

Istoria aurului de la Roșia Montană, pe scurt

Dispute internaționale între canadienii de la Gabriel Resources și România, UNESCO, turism și afaceri, de toate au existat pe parcursul a mai bine de 25 de ani, la Roșia Montană, o localitate despre care am auzit cu toții, fiind în centrul unei situații extrem de controversate. În această poveste au fost implicați deopotrivă oameni de afaceri, politicieni și organizații neguvernamentale (ONG-uri).

Unii au susținut reabilitarea și dezvoltarea sitului pentru a obține statutul UNESCO, în timp ce alții, cum ar fi compania canadiană Gabriel Resources, au folosit această dispută în contextul unei confruntări comerciale cu România.

Primele demersuri privind ce înseamnă includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO au fost inițiate în 2016, dar doar în iulie 2021 a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, care a avut loc online în perioada 16-31 iulie 2021.

Avantajele turistice

„Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de masive și văi radiante din gama matileferă a Munților Apuseni, situată în regiunea Transilvania în centrul României. Mineritul aurului din perioada romană a avut loc în patru munți mici Cârnic, Lety, Orlea și Cetate care domină peisajul din Roșia Montană, el însuși înconjurat de creste și vârfuri scufundate. Arheologia romană din împrejurimi este prolifică și extrem de răspândită în zonă, cuprinzând zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, unele cu construcții funerare cu arhitectură complexă pe o toate în legătură cu 7 km de galerii subterane antice care au fost descoperite până acum”, se menționa în document.

Acest lucru, subliniază desigur importanța și valoarea istorică excepțională a acestei zone, care nu doar că păstrează bogăția sa culturală și arheologică, ci reprezintă și un punct de referință crucial pentru înțelegerea și studiul evoluției mineritului aurifer în contextul istoric și cultural al regiunii.

Situat în județul Alba, în pitorescul peisaj al Munților Apuseni, Roșia Montană reprezintă prima localitate minieră atestată documentar din întreg teritoriul României. Acest sat îmbină istoria bogată a mineritului cu o frumusețe naturală deosebită, creând un cadru cu totul aparte, care atrage constat turiști și curioși.

Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu şi este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa.

Fondată de romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier, cu coloniști din Iliria, Roșia Montană era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Prima mențiune a acestui nume apare într-o tablă din ceară datată 6 februarie 131.

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, precum și numeroase inscripții în limba latină și greacă, alături de 50 de tăblițe cerate. Multe dintre aceste descoperiri arheologice pot fi admirate în cadrul Muzeului Mineritului din Roșia Montană.

Acest sat a fost martor la evenimente semnificative din istoria românilor: în 1784, casele exploratorilor au fost distruse de revoluționarii conduși de Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848, Avram Iancu l-a avut aici pe Simion Balint, unul dintre cei mai devotați revoluționari.

  • Obiective turistice:

Dealul Cetății reprezintă o importantă mărturie istorică, găzduind galeriile și puțurile din fostele mine romane. Aici, se pot vedea 25 de table cerate care atestă existența îndelungată a oamenilor în aceste locuri. Placa nr. XVIII, descoperită în anul 1854 și expusă în prezent în Muzeul Mineritului, este deosebit de semnificativă, marcând data de 6 ianuarie 131 d.C. și denumirea de Alburnus Maior.

Cetatea Alburnus Maior, situată pe Dealul Cetății, în apropierea fostelor exploatări romane, a fost punctul de apărare al localității și al exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe, morminte, unelte pentru minerit și multe inscripții în limba greacă și latină.

Muzeul Mineritului, amplasat în apropierea fostei exploatări miniere, oferă o incursiune în galeriile romane, monumentele istorice și uneltele pentru minerit, precum și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”.

Casele vechi din secolele XVIII-XIX reprezintă monumente de arhitectură populară și constituie o parte importantă a patrimoniului local.

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, amplasat în centrul localității și ridicat în memoria eroilor căzuți în conflictul mondial, reprezintă o altă atracție importantă din zonă.

Monumente naturale:

Piatra Corbului și Piatra Despicată sunt două situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii. Piatra Corbului, situată în sudul comunei, prezintă formațiuni masive de andezit și oferă peisaje spectaculoase. La rândul său, Piatra Despicată este o stâncă imensă, separată de sol, care ascunde o legendă veche.

  • Lacuri:

Tăul Mare, Tăul Cornei, Tăul Brazi, Tăul Țarinii și alte lacuri din bazinul Roșiei, construite inițial pentru separarea aurului de minereu, sunt acum amenajate pentru activități de agrement și pescuit sportiv, oferind peisaje pitorești și posibilități de relaxare în mijlocul naturii.

În ciuda controverselor și problemelor prin care a trecut, exploatată și folosită de mulți pentru a trage spuza în dreptul lor, Roșia Montană continuă să fie un loc extraordinar, o bijuterie ascunsă, cu o istorie bogată și un peisaj spectaculos.

Sperăm ca în viitorul apropiat va reuși să își depășească obstacolele legate de urbanism, să se dezvolte armonios și să fie descoperită și apreciată de un număr cât mai mare de turiști, așa cum merită.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business