Start-Up Nation 2024 ar urma să dispună de un buget de aproape 450 de milioane de euro, din care unul dintre cele două subprograme, în valoare de aproape 300 de milioane de euro, este adresat exclusiv tinerilor sub 30 de ani.
Patronatele văd inițiativa cu ochi buni, cu condiția ca autoritățile să elimine problemele pe care programul Start-Up Nation 2024 le are în prezent.
„Nu avem obișnuința să discutăm pe cifre”
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia, spune însă că statul putea găsi alte metode de finanțare a tinerilor sub 30 de ani.
„Sunt cei care au demonstrat deja că pot începe o afacere sau au trecut de un anumit prag și vrei să-i scalezi. Nu știu dacă acest tip de a da bani pentru a începe niște afaceri produce rezultatele scontate. Ar fi fost normal să vedem câți bani s-au dat în 2021-2022, către ce afaceri s-au dus și ce s-a întâmplat cu acele afaceri, dacă mai există. După 2-3 ani de zile, au crescut, au angajat oameni?”, sunt informațiile pe care reprezentantul patronatului „Concordia” crede că statul ar fi trebuit să le obțină înainte să decidă continuarea programului Start-Up Nation.
Radu Burnete susține că în România nu există încă o cutumă pentru a face mai întâi o analiză a efectelor unui program în economie, pentru ca apoi să se facă unele corecții necesare și să se eficientizeze la maximum procesul.
„Nu prea avem obișnuința să discutăm pe cifre de genul acesta și atunci este greu să ai o opinie cu adevărat avizată. Ceea ce s-a făcut anterior pe programul acesta a mers, cum a fost? Pe baza acestor date să ajusteze acolo unde este cazul”, conchide directorul executiv al Confederației Concordia.
Lipsește predictibilitatea
„Programul este foarte bun pentru că susține inițiativa antreprenorială. Ce nu îmi place la felul în care se derulează programul este că are mari sincope și se desfășoară lipsit de predictibilitate. Adică nu știm că anul acesta va începe la o anumită dată și se va termina la data de... Nu știm pentru câți oameni, totul este la întâmplare”, a explicat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, pentru Termene.ro.
Potrivit acestuia, nu se cunosc bine regulile jocului și nici bugetul total al programului, iar în lipsa acestor elemente nu putem avea predictibilitate pentru următorii 10 ani.
„Să spunem că România susține 100.000 de tineri antreprenori, pentru că stăm cel mai prost la rata privind numărul de firme la 1.000 de locuitori, pentru că inițiativa antreprenorială în rândul tinerilor este foarte bună. Dacă ne uităm la datele statistice din anii anteriori, s-a văzut că, de fapt, aceste programe au fost niște investiții în economie și nu niște cheltuieli, pentru că au avut o rată de returnare a investiției de unu la șapte”, detaliază Florin Jianu.
Tinerii români nici nu prea au primul job până la 29 de ani
Conform unui studiu realizat de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene, în România se înregistrează cel mai mare procentaj, de 19,3%, al tinerilor între 15 și 29 de ani din UE care nu aveau un loc de muncă și nici nu urmau o formă de educație.
În ceea ce privește tinerii activi în căutarea unui loc de muncă, proporțiile cele mai mari au fost înregistrate în Suedia (13%), Finlanda (7%) și Țările de Jos (6%). În contrast, Ungaria, Cehia, România, Croația, Polonia și Lituania au avut mai puțin de 1% dintre tineri (cu vârste între 15 și 29 de ani) în căutarea unui loc de muncă.
Teoretic, așa cum a fost prezentat Start-Up Nation 2024, valoarea unui grant poate ajunge până la 40.000 de euro (200.000 de lei). Beneficiarul trebuie să asigure minimum 10% din finanțarea solicitată. Aproximativ 7.500 de tineri sub 30 de ani din România urmează să primească finanțări pentru a deveni antreprenori.
Rata de succes a firmelor create prin Start-Up Nation a fost foarte mare, dovadă că peste 80% dintre acestea încă funcționează.
Experiența unui antreprenor
Alina Gabriela Sbraci, o antreprenoare din Galați care deține o cafenea și care a câștigat un proiect cu bani europeni.
Chiar dacă a plecat dintr-o multinațională pentru a-și deschide propria afacere, nu regretă niciun moment acest pas, pentru că a învățat multe lucruri noi și, în special, să își managerieze propriul business.
„După experiența mea, nu aș mai accesa un start-up, ci aș merge pe un proiect de dezvoltare, dar fac mențiunea că îți trebuie obligatoriu un curs de antreprenoriat înainte să primești bani europeni. Nu aș mai merge pe un start-up pentru că sunt bani destul de puțini. Start-up-urile sunt bune ca să îți dezvolți o afacere în jurul tău”, explică Alina Gabriela Sbraci.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
