Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre posibila achiziție Carrefour: Deja suntem îngrijorați de concentrarea în retail. Dacă vine un retailer nou, n-am probleme de concurență, că pleacă unul, dar vine altul

„Deja noi suntem destul de îngrijorați de concentrarea în retail. Când vorbim de relația cu consumatorul, noi ne uităm la nivel național. Acolo sunt piețe locale, câte sunt într-un oraș, într-un cartier, cât sunt oamenii dispuși să meargă pe jos sau cu mașina ca să-și facă cumpărăturile.

Unde suntem îngrijorați, la nivel național, ne uităm la forța de negociere cu furnizorii și aici nu am vrea să vedem o concentrare foarte puternică a pieței, care ar face și mai dificilă relația cu furnizorii locali. Cred că aici am avea probleme, dacă s-ar concentra mari jucători existenți prezenți în România.

Nu cred că ar fi ușor pentru noi să aprobăm o tranzacție în care cei din vârf de acum se cumpără unul pe altul. Dacă ar veni unul nou, ok, n-am probleme de concurență, că atunci îmi pleacă unul, dar îmi vine altul, deci situația concurențială nu se schimbă”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-un interviu pentru Termene Business Hub.

Carrefour a pătruns pe piața românească în 2001, iar de atunci piața s-a concentrat tot mai tare la vârf. Astăzi, retailerul administrează o rețea de 458 de magazine: 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate și 28 de unități de tip soft discount. În 2024, compania a avut afaceri de 3,1 miliarde de euro.

Întrebat dacă pe masa Consiliului Concurenței a ajuns vreo informație despre tranzacția de vânzare a Carrefour, Bogdan Chirițoiu a spus că este prea devreme și că tot ce știe este din presă. El a adăugat că, din punct de vedere concurențial, nu ar fi nicio problemă dacă retailerul ar fi preluat de un concurent local de talie mică sau medie.

„Noi ne uităm la cote de piață, în esență. Presupunem că firmele sunt suficient de inteligente cât să aibă grijă de ele însele și ne preocupă doar nu cumva să facă rău consumatorilor, să nu fie prea mari, să poată să crească prețurile. Dacă o firmă se aruncă și înghite mai mult decât poate mesteca, cred că e expresia englezească, la asta nu ne uităm. Bănuim, repet, că sunt capabili să-și gestioneze afacerea.

Dacă o firmă, un retailer alimentar – cei români, că sunt mici – are curaj să ia Carrefour, din punctul de vedere concurențial nu cred că vom vedea o problemă, deoarece cotele de piață vor fi mici, deci nu o să vedem o mare problemă.

Un retailer de talie medie local a cumpărat magazine Profi, când noi am obligat Mega Image să revândă 80 dintre magazinele pe care le-a cumpărat de la Profi și au fost luate de un lanț local. Să iei 80 de magazine e una, să iei tot Carrefour, în modul cum analizăm noi – noi nu ne uităm la soliditatea businessului, ci ne uităm doar la forța în piață, să nu fie excesivă – nu văd ce obiecții am putea avea din acest punct de vedere”, a arătat reprezentantul Consiliului Concurenței.

Bogdan Chirițoiu a mai subliniat că autoritatea de concurență este tot mai preocupată de concentrarea puterii pe piața comerțului alimentar, observând o creștere a problemelor în analiza fuziunilor din sector.

„Începe să ne îngrijoreze că unii devin prea puternici în piață. De aici problemele noastre pe comerț. În trecut nu vedeam atâtea probleme la fuziuni pe zona de comerț alimentar. Acum începem să vedem probleme.

Dacă sunt locații disponibile, poate nu mă deranjează atât de mult că am multe magazine de un tip, dacă concurenții pot și ei să vină. Similar cu farmaciile. Dacă tu ai însă toate locațiile într-o zonă și altul nu are cum să mai intre, atunci ar trebui să fie o problemă”, a mai spus președintele Consiliului Concurenței.

Carrefour a început în acest an o amplă revizuire a portofoliului. În Italia, grupul a vândut recent rețeaua de 1.200 de magazine – dintre care 900 sunt operate în franciză – către New-Princes Group.

De asemenea, retailerul vrea să se retragă din Polonia și Argentina și a mandatat JP Morgan și Deutsche Bank pentru a găsi cumpărător.

 Carrefour își scoate la vânzare și magazinele din Polonia, iar grupul portughez Jerónimo Martins ia în calcul preluarea acestora, deși tranzacția ar putea întâmpina obstacole din partea autorităților antitrust.

Despre achiziția La Cocoș de către grupul Schwartz

„La Cocoș nu e foarte mare acum. Când am început noi analiza, erau până la patru magazine, între timp au mai deschis două, mai au în plan deschideri până la sfârșitul anului. E încă relativ mic. Vom aproba această tranzacție dacă vom avea încredere că această expansiune a La Cocoș va continua. Ce n-am vrea să vedem? N-am vrea să vedem un La Cocoș care rămâne mic și eventual îi cresc prețurile la nivelul celorlalți, deci dispare ca factor de presiune concurențială. Și invers. Dacă ne e teamă că așa ceva s-ar întâmpla, atunci are mai mult sens să blocăm tranzacția. Ce am vrea să vedem? Am vrea să vedem La Cocoș menținându-și modelul de business, adică fiind mai ieftin decât magazinele similare din piață și extinzându-se. Ei asta au promis, nu?

Discutăm în momentul de față cu ei pentru a vedea cum ne asigurăm că nu va fi scenariul prim pe care l-am spus, ci că va fi scenariul al doilea. Asta este esența discuției.”

Despre achiziția Napolact de către Bonafarm Group

„Intră și în atenția noastră. Momentan ne uităm. CEISD, din ce știu, o ține în așteptare până venim noi cu analiza noastră. Noi ne uităm tot la impactul asupra furnizorilor, asupra fermierilor, asupra producătorilor de lapte. Asta vrem să vedem, că nu sunt prejudiciați producătorii de lapte.

Este devreme pentru măsuri sau condiții impuse momentan. De-abia strângem date. Nu ne-au răspuns toți, sau nu ne-au răspuns suficienți, că nu o să răspundă niciodată toți, dar oricum nu avem suficiente răspunsuri ca să tragem o concluzie.”

Despre achiziția E.ON Energie de către MVM

„Evident că este vorba de comisia aceasta care se ocupă de investiții din punct de vedere al securității naționale. Aici cred că este un comunicat pe care l-a dat CEISD-ul. Da, era legat de securitatea națională.

Mai puțin aș vedea o problemă concurențială, pentru că, iarăși, am un jucător care nu e foarte prezent în România, deci nu aveam o concentrare a pieței, ci înlocuiam o companie cu altă companie. Problemele au fost legate mai mult de comportamentul companiei, de sursele lor de aprovizionare, de lucruri de genul acesta. S-a constatat că riscurile sunt prea mari ca să fie acceptată tranzacția.”