Decizia agenţiei de rating S&P este susţinută de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre, începând cu anul 2025, mai inforează reprezentanții Ministerului Finanțelor.
„Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice şi să implementăm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului", apreciază ministrul Finanţelor Marcel Boloş.
Declarațiile sale vin după ce agenţia S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilă ale României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută.
Ratingul stabil nu va crește dobânzile la împrumuturile publice
Reamintim că în acest rating ca permite României (Ministerului de Finanțe) să se împrumute și la sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025 la randamente/dobânzi anuale oferite și până acum.
Spre exemplu, în luna septembrie, Ministerul Finanțelor a lansat o emisiune de euro-obligațiuni în valoare totală de 5 miliarde de euro – 3 miliarde de euro și 2,1 miliarde de dolari.
Titlurile au scadențe de 7, 10 și 20 de ani și dobânzi între 5,1 și 6%, în condițiile unei rate a inflației la nivelul Uniunii Europene de 2,4%.
Analiza S&P
În opinia agenției, decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută de stocul moderat de datorie externă şi guvernamentală şi de perspectivele solide de creştere ale ţării noastre, începând cu anul 2025. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) al UE, precum şi cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităţilor române", precizează Ministerul Finanţelor într-un comunicat transmis sâmbătă dimineaţă.
„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare şi corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente şi pentru asigurarea unor finanţe publice sustenabile. Subliniez totuşi că trebuie să rămânem temperaţi şi concentraţi pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, dar şi pe investiţiile în infrastructură şi digitalizare, pentru a asigura o creştere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice şi să implementăm soluţii durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului", afirmă ministrul Marcel Boloş.
În evaluarea realizată, S&P evidenţiază atât rezilienţa de care a dat dovadă piaţa muncii din ţara noastră, cât şi faptul că şomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate, precizează Ministerul Finanţelor.
Creștere de 1,6% în 2024
Agenția consideră că economia României va înregistra o creştere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puţin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condiţiile în care ţara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
„Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea substanţială a deficitului fiscal şi înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătăţirea structurii datoriei şi reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alţi factori pozitivi pentru ratingul de credit al României. Principalul factor care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei este reprezentat de creşterea deficitelor guvernamentale peste proiecţiile actuale ale agenţiei pe termen mediu, ceea ce ar conduce şi la creşterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodată, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacă ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele substanţiale de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomică, respectiv o creştere economică mai scăzută", se mai precizează în analiza Ministerul Finanţelor.
.png)
