Esența zilei, 14 ianuarie. Ford Otosan a produs în România, pentru prima dată în istorie, peste 250.000 de mașini într-un an

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.

Deficitul cu mâncare a crescut anul trecut de 2,6 ori. Brânza este al treilea cel mai importat produs

România a ajuns în primele zece luni ale anului trecut la un deficit cu produse agroalimentare de peste 2,5 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mare față de perioada similară a anului trecut, pe fondul unui plus al importurilor cu 3,4% coroborat cu o diminuare a exporturilor cu 11,8%, scrie Economica.net.

Brânza și cașul au redevenit a treia cea mai importată categorie de produse, după carnea de porc și produsele de brutărie și patiserie, iar produsele din tutun au echilibrat balanța mai mult decât grâul.

Ford Otosan a produs în România, pentru prima dată în istorie, peste 250.000 de mașini într-un an. Record pentru producția de autovehicule din România

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Uzina Ford din România, deținută de asocierea Ford Otosan din Turcia, a înregistrat un volum de producție care a depășit pragul estimat de Profit.ro, de 250.000 de mașini, cu ajutorul celor trei modele fabricate, Puma și cele două Courier.

Ford Otosan a produs la Craiova în ultima lună a anului trecut 20.441 autovehicule, potrivit datelor analizate de Profit.ro, fabrica reușind să păstreze ritmul producției la peste 20.000 de unități și marcând o creștere de 60% față de anul anterior, dar fără să mai atingă performanțele din lunile martie, iulie sau octombrie, când erau depășite 25.000 de unități.

Salariile minime în vigoare în 2025

Valoarea salariului minim brut pe economie şi a salariului minim brut în sectorul agricol și industria alimentară în vigoare în 2025 e 4.050 de lei, în timp ce salariul minim brut din construcţii e de 4.582 de lei începând cu luna ianuarie.

Guvernul a eliminat facilităţile fiscale din sectorul agricol şi din construcţii începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, arată OUG 156 din 2024, consultată de Economica.net.

În ciuda creșterii veniturilor, numărul restanțierilor la bănci e tot mai mare. Banca Națională arată o creștere de 33%

În 2020, primul an de pandemie, BNR număra sub 160.000 de români cu restanțe de peste 30 de zile la bănci, plus alți 20.100 de restanțieri la IFN-uri. Sumele restante erau de circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro). La finele lui 2024, numărul restanțierilor crescuse la 240.000 de persoane, sumele datorate și nerambursate fiind tot de aproximativ 18 miliarde de lei.

BNR a comunicat vineri, 10 ianuarie, buletinul lunar, care include și cifre care se referă la întârzieri la plata creditelor. 3,6 miliarde de euro sunt restanțe pe care cei împrumutați le au la bănci și la IFN-uri, scrie Hotnews.ro.

România a încheiat 2024 cu o inflație de 5,1%

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2024 comparativ cu luna decembrie 2023 a fost 5,1%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică, preluate de Economedia.ro.

Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 100,29%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2023 – decembrie 2023) a fost 5,6%.

Ministrul Finanțelor: Necesarul de finanțare pentru a asigura un deficit de 7% este de circa 231 miliarde lei

România are nevoie, pentru a asigura un deficit de 7%, de un necesar de finanțare de circa 231 de miliarde de lei, sumă ce va fi asigurată atât de pe piețe externe, cât și de pe cele interne, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Acesta a vorbit și despre titlurile de stat Tezaur și Fidelis, subliniind că sunt o soluție bună de economisire pentru toți cetățenii. ”Le recomand tuturor românilor să se intereseze, pentru că reprezintă o investiție sigură, cu o dobândă mai mare decât dobânzile obișnuite, o dobândă neimpozitată. Și statul român este interesat ca aceste dobânzi să nu plece la alte companii, să nu plece în afara țării, ci să ajungă în buzunarele românilor”, a spus Tanczos Barna la Digi 24, scrie Agerpres.

Zece țări din UE, între care și România, cer interzicerea importurilor de GNL din Rusia

Zece țări din Uniunea Europeană, între care și România, au cerut blocului de 27 de națiuni să interzică importurile de gaz și gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, se arată într-un document consultat de Reuters, în timp ce Europa dezbate noi sancțiuni împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina.

UE pregătește cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni care vizează economia Rusiei, înainte de cea de-a treia aniversare a invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina, în februarie 2022, potrivit G4Media.

Crește prima de risc a României: costul de îndatorare pe 10 ani din piața secundară ajunge la maximul ultimilor doi ani

Prima de risc a României a tot crescut în ultimele săptămâni, investitorii reevaluând perspectivele financiare ale României, riscul politic și dinamica viitoare a inflației, inclusiv în condițiile unui necesar ridicat de finanțare pentru anul curent.

Această reevaluare este evidentă din evoluția dobânzii pe 10 ani din piața secundară (RO10Y), referința pentru costul de finanțare din economie, care a ajuns luni la 7,9%, un maxim al ultimilor doi ani, arată CursdeGuvernare.ro.

Economiștii șefi ai băncilor sunt la unison: BNR nu va majora dobânda de politică monetară la următoare ședință

Niciunul dintre economiștii șefi intervievați de Economica.net nu a dat ca posibilă mișcarea dobânzii de politică monetară în ședința din 15 ianuarie 2025. Bugetul, alegerile prezidențiale, reforma fiscala sunt doar primele elemente care are împiedica pe moment BNR să ia o decizie.

„Credem că dobânda de politică monetară nu va fi redusă în primul trimestru al acestui an. În momentul de față avem incertitudini atât pe plan extern, cât și intern, care pot conduce la episoade de volatilitate, cu majorarea costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est, inclusiv a costurilor de finanțare ale României și la presiuni de depreciere asupra leului. O reducere prematură a dobânzii de politică monetară ar accentua aceste efecte nedorite pentru România”, a declarat Anca Negrescu, economist senior la UniCredit Bank.