Proiectul a fost depus la Senat pe 14 octombrie și ar obliga firmele să apeleze la avocat pentru actele de înființare și modificare a societății, precum și pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiționale. RBL plasează propunerea în contrast cu angajamentele europene, în condițiile în care Comisia Europeană și-a asumat reducerea sarcinii administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri.
RBL estimează că, numai pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale, costul suplimentar ar depăși 100 de milioane de euro anual. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, inclusiv pentru contractele de muncă, suma s-ar apropia de 800 de milioane de euro pe an.
Estimarea pornește de la datele ONRC și ale Ministerului Muncii și de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) pentru redactarea unui contract. Organizația subliniază că este o estimare prudentă, pentru că nu include costul recuperării creanțelor, al înscrierilor de garanții, al arbitrajului, întârzierile în tranzacții sau pierderile pentru serviciile digitale. Potrivit RBL, inițiatorii proiectului nu au prezentat nicio estimare a impactului asupra firmelor.
Dincolo de costul direct, RBL avertizează că proiectul ar pune în pericol platformele LegalTech și instrumentele AI, în plin proces de dezbatere a platformei de digitalizare a României 2030. Problema ar veni din incertitudinea creată, pentru că nimeni nu ar ști dinainte unde se termină informarea și unde începe consultanța.
„Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o. Cerem inițiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele și să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri”, a declarat preşedintele Romanian Business Leaders, Sergiu Neguţ.
În acest context, RBL adresează Senatului solicitarea ca proiectul să nu fie adoptat în procedură de urgenţă şi să fie supus unei analize de impact, „nu de grabă”, având în vedere că este vorba despre un proiect care schimbă regulile pentru mai mult de un milion de firme.
Organizaţia atrage atenţia că expunerea de motive nu prezintă o estimare a efectelor financiare asupra mediului de afaceri şi nu include testul de proporţionalitate prevăzut de Directiva europeană 2018/958 şi de Legea nr. 245/2020, care obligă statul să facă acest test înainte de orice restricţie nouă de acces la o activitate rezervată unei profesii.
RBL mai cere consultarea mediului de afaceri, în contextul în care acelaşi proiect introduce obligaţia autorităţilor de a consulta UNBR la orice act normativ care priveşte avocaţii.
De asemenea, organizaţia consideră necesar un aviz al Consiliului Concurenţei, argumentând că proiectul ar restrânge concurenţa pe piaţa serviciilor utilizate de companii, unde activează în prezent mai multe categorii de furnizori, inclusiv contabili, camere de comerţ şi platforme digitale.
Totodată, RBL mai susţine că proiectul de lege contrazice programul de guvernare al Cabinetului desemnat, care îşi asumă reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative pentru firme, modernizarea Legii societăţilor, transformarea Registrului Comerţului într-o platformă online şi fundamentarea oricărei măsuri cu impact asupra firmelor pe analize de impact şi consultare prealabilă.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
