Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a emis recent Ordinul nr. 154/2025, prin care aduce modificări semnificative schemei de minimis destinată sprijinirii microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din mediul rural reglementată prin Ordinul nr. 1.731 din 13 iulie 2015.
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 368 din 25 aprilie 2025, acest act normativ actualizează cadrul legal stabilit prin Ordinul nr. 1.731/2015, având ca scop creșterea eficienței, transparenței și rigurozității procesului de acordare a finanțărilor.
Majorarea sprijinului pentru activitățile de producție
Schema de minimis modificată prin Ordinul nr. 154/2025 sprijină și activități de producție, inclusiv producția alimentară, dar nu este dedicată exclusiv acesteia.
Această schemă este gândită să susțină activități economice neagricole în mediul rural, ceea ce înseamnă că producția alimentară (cum ar fi procesarea produselor agricole — brutării, patiserii, fabrici de lactate, conserve, sucuri etc.) poate fi eligibilă, dacă:
- se încadrează ca activitate de producție;
- respectă condițiile de eligibilitate din cadrul PNDR 2014–2020 pentru submăsurile 6.2 (înființare de activități) sau 6.4 (dezvoltare de activități existente).
O noutate importantă o aduce modificarea articolului 31, care prevede că intensitatea sprijinului public nerambursabil crește la 70% pentru proiectele generale și la 90% pentru proiectele care presupun desfășurarea de activități de producție.
În practică, asta înseamnă că dacă începi o afacere rurală, primești finanțare nerambursabilă de 70% din costuri. Dacă afacerea ta produce efectiv bunuri (ex: brutărie, fabrică), sprijinul urcă la 90%, reducând mult contribuția proprie necesară.
Prin această măsură, Ministerul Agriculturii dorește să încurajeze mai puternic activitățile de producție în mediul rural, considerate un motor esențial pentru diversificarea economică.
Definirea clară a „ajutorului utilizat abuziv” și a „neregulilor”
Una dintre principalele modificări constă în introducerea a două noi concepte în articolul 9: „ajutor utilizat abuziv” și „nereguli constatate în implementarea proiectului”.
Astfel, ajutorul utilizat abuziv este definit ca acel sprijin folosit de beneficiar cu nerespectarea condițiilor de acordare prevăzute la articolele 12, 14, 15 și 17 din schemă. În paralel, neregulile se referă la abaterile constatate în procesul de implementare, care nu sunt încadrate drept ajutor ilegal sau utilizat abuziv, dar care sunt sancționate potrivit legislației privind fondurile publice.
Această clarificare a terminologiei vine să ofere o mai bună bază legală pentru monitorizarea și, dacă este cazul, recuperarea fondurilor acordate.
Articolul 44 aduce un cadru procedural riguros pentru recuperarea ajutoarelor de minimis.
AFIR este desemnată să recupereze fondurile acordate ilegal sau utilizate abuziv, inclusiv dobânzile aferente, conform metodologiilor europene și naționale. Recuperarea se face în baza deciziilor Comisiei Europene sau în urma constatării neregulilor interne, cu titluri executorii. De asemenea, pentru nereguli mai puțin grave, recuperarea fondurilor se va realiza potrivit prevederilor OUG nr. 66/2011.
Aceste prevederi vin să consolideze cadrul legal de control asupra modului în care fondurile publice sunt utilizate.
Clarificarea condițiilor de eligibilitate pentru beneficiari
O altă modificare majoră privește articolul 11, care stabilește faptul că atât întreprinderile nou-înființate (start-up), cât și cele deja în activitate pot beneficia de ajutor de minimis, cu condiția să îndeplinească cerințele generale și specifice ale Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020. Această ajustare reafirmă orientarea schemei spre susținerea inițiativelor antreprenoriale și a dezvoltării economice neagricole în zonele rurale.
În cadrul articolului 12, se precizează că solicitanții trebuie să respecte cumulativ toate criteriile generale de eligibilitate și acordare a ajutorului. Totodată, la articolul 17, se disting clar verificările privind condițiile de eligibilitate pentru submăsurile 6.2 și 6.4 ale PNDR, delimitând exigențele specifice fiecărui tip de proiect — respectiv pentru înființarea de afaceri neagricole și pentru dezvoltarea celor existente.
În plus, articolul 20 prevede că principiile de selecție urmăresc tratamentul egal al solicitanților și orientarea resurselor financiare către prioritățile Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală.
Mai multă transparență
Modificările aduse articolului 32 stabilesc obligația beneficiarilor de a furniza declarații pe propria răspundere privind ajutoarele de minimis și de stat primite anterior, inclusiv de către întreprinderile aflate în relații de asociere.
De asemenea, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) trebuie să verifice conformitatea acestor declarații și să se asigure că pragul maxim de 300.000 euro pentru ajutoarele primite în ultimii trei ani nu este depășit, folosind inclusiv aplicația RegAS.
Această prevedere urmărește prevenirea supra-compensării și respectarea plafonului legal impus de regulamentele europene.
Afacerile neagricole sprijinite prin schema de minimis
Activitățile neagricole în mediul rural sunt toate acele activități economice care nu presupun agricultură propriu-zisă, adică nu sunt legate de: cultivarea terenurilor, creșterea animalelor, pescuitul sau acvacultura.
În schimb, activitățile neagricole includ, de exemplu:
- Producție: brutării, fabrici de mobilă, ateliere de prelucrare a lemnului, mică industrie alimentară (lapte, carne, panificație, conserve, sucuri etc.);
- Meșteșuguri și artizanat: olărit, țesătorie, prelucrare piele, bijuterii handmade;
- Servicii: frizerii, croitorii, reparații de utilaje sau electrocasnice;
- Turism: pensiuni agroturistice, restaurante în mediul rural;
- Servicii IT: mici firme de programare sau întreținere IT;
- Educație: grădinițe private, centre afterschool;
- Sănătate: cabinete medicale, veterinare sau stomatologice în sate;
- Comerț: magazine alimentare sau nealimentare în mediul rural;
- Construcții: firme de construcții civile sau renovări.
Însă, nu toate celelalte activități neagricole din codul CAEN sunt automat acceptate. De exemplu, comerțul speculativ sau unele activități financiare pot fi excluse.
Schema de minimis vrea să sprijine activități productive sau de servicii care aduc valoare adăugată reală mediului rural, nu doar intermediere sau vânzare de produse.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
