Firmele de recrutare din România trebuie să garanteze cu 200.000 de euro pentru muncitorii din Asia și Africa

Dezbaterea publică de la Guvern pe tema noii OUG privind angajarea lucrătorilor străini a scos la iveală un conflict deschis între autorități și mediul de afaceri: patronatele și firmele de recrutare avertizează că introducerea unei garanții financiare de până la 200.000 de euro riscă să blocheze accesul IMM-urilor pe piața muncii internaționale și să paralizeze importul legal de forță de muncă.

Propunerile Ministerului Muncii

Joi și vineri, 15 și 16 ianuarie, au avut loc la Guvern, la Palatul Victoria, dezbateri publice în legătură cu proiectul de ordonanță privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, dar și autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România. La discuții dintre autorități și mediul privat/societatea civilă au fost prezente mai multe patronate, inclusiv Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, reprezentanți ai IMM-urilor, companii din zona de recrutare.  

Acestea au contestat cu insistență „garanția” pe care guvernanții vor să o impună și care va duce la un blocaj în piață. Discuțiile continuă și astăzi.

„Garanția a fost contestată de toată lumea, este în mod clar o povară, o barieră care în mod declarativ are că scop recuperarea banilor - o parte -, pe care statul îi cheltuie cu repatrierea muncitorilor. Lucrul acesta se poate rezolva și altfel, adică nu neapărat cu depozitul de 200.000 euro, care restricționează accesul firmelor mici și mijlocii la efectuarea acestor activități internationale”, a declarat pentru Termene.ro Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forta de Muncă din România.

Problemele

Discuțiile de joi și vineri, 16 și 17 ianuarie, au fost coordonate, din partea autorităților, de Valentin Vătăjelu, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului.

„Sunt trei probleme majore care trebuie înlăturate, în opinia mea. În primul rând, proiectul va duce la formarea unui monopol pe piață. Doar agențiile care își permit să dispună de rezerve financiare de sute de mii de euro vor mai putea aduce muncitori străini din afara UE. În al doilea rând, firmele mici din România nu vor mai avea acces la muncitori migranți, pentru că aceștia vor deveni mult prea scumpi pentru ele. Practic, este impusă o garanție de aproximativ 2.000 de euro pentru fiecare muncitor”, ne-a explicat Cosmin Poenaru, avocat specializat în dreptul muncii.

Acesta a atras atenția și asupra unei a treia probleme: „Migranții nu vor mai fi atrași să vină în România. Pentru a nu pierde garanția în cazul unui muncitor care nu se mai prezintă la lucru, firmele vor fi tentate să limiteze libertatea de mișcare a străinilor, inclusiv prin restricționarea ieșirii din spațiile de cazare, de teama ca aceștia să nu părăsească locul de muncă”, a mai avertizat avocatul Cosmin Poenaru.

Ce s-ar schimba conform proiectului inițial

Noile reglementări pregătite de Guvern/Ministerul Muncii cu privire la autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România bulversează mediul de afaceri din țara noastră.

Mărul discordiei pornește de la garanția de 200.000 euro pe care statul român o solicită agențiilor de plasare a străinilor. Concret, acestea sunt obligate să constituie un depozit financiar la Trezorerie în valoare de 200.000 euro pentru un număr de până la 1000 străini, iar suma crește cu 100 000 euro pentru fiecare 1000 de străini aduși în plus.

Autoritățile justifică necesitatea acestei garanții prin nevoia de a putea fi acoperite costurile de repatriere, în caz de încetare, anulare sau revocare a dreptului de ședere a străinilor mediați. De cealaltă parte, firmele din domeniu vorbesc de instituirea unui  monopol pe piață, fiind foarte probabil să fie scoase definitiv din business.

Iar dincolo de discuțiile privind „garanția” cerută de stat, firmele au și ele o solicitare pertinentă: să fie garantată menținerea raportului de muncă cu angajatul pentru o perioadă de doi ani, pe care se pare că autoritățile vor să o reducă.

‍Blocaj

Grav este și faptul că recrutarea muncitorilor străini va fi blocată luni de zile după momentul intrării în vigoare a actului normativ, cu efecte serioase asupra activității multor companii care apelează la mâna de lucru străină și care vor fi nevoite să întrerupă contractele, adică să le piardă practic.

Pe de altă parte, există și unele „alternative”, la care angajatorii ar putea să apeleze fără probleme și care, cel mai probabil, funcționează și acum: muncitorii străini pot fi aduși din Polonia sau Ungaria, de exemplu, state membre UE. Așa cum de la noi se pleacă în alte state, de ce n-ar funcționa și invers?

Romulus Badea spune că aplicarea actului normativ în varianta vizată de Guvern va duce la un adevărat blocaj în piață, mai ales că toată lumea a fost luată pe nepregătite.

„În primă instanță o să fie un mare blocaj, pentru că este pe foarte repede înainte, modificările sunt semnificative, nu știu cât de pregătit este mediul privat pentru implementarea lor sau autoritatea publică”, spune Romulus Badea.  

Președintele patronatului importatorilor susține că în loc de garanția de 200 000 euro s-ar putea recurge la alte variante cum ar fi o scrisoare de garanție bancară, o asigurare profesională sau constituirea unui fond de garanție bancară în care fiecare agenție să poată să contribuie.

„Se pot găsi variante alternative. Și-au notat (n.red- autoritățile) recomandările, soluțiile propuse, vom vedea. Se lucrează la propunerile venite dinspre mediul de afaceri, va mai dura, în ce măsură vor fi adoptate, implementate? Nu știu să spun acum”, afirmă Badea.

Monopol pe piață

Preşedintele asociaţiei patronale IMM România, Florin Jianu, vorbește și el de starea de nemulțumire care domnește în rândul angajatorilor din România vizavi de reglementările avute în vedere de Guvern.

„Evident că nemulțumește pe de-a-ntregul angajatorii, dar și agențiile de plasare de forță de muncă. Ce mă revoltă pe mine ca om de reprezentare în domeniul acesta de foarte mulți ani este opacitatea în discuții”, a declarat pentru Termene.ro Florin Jianu.

Acesta le reproșează guvernanților faptul că nu s-a ținut cont de observațiile venite din partea firmelor din piață, iar actul normativ are aceeași formă ca la momentul „în care a venit dinspre ministere”.

În același timp, Jianu atrage atenția că se creează astfel în mod nejustificat un monopol, agențiile mari fiind cele care vor dicta regulile, inclusiv cum este cazul acestui depozit de garanție.

„Vorbim de garanții, adică de 2000 euro pentru fiecare muncitor, la 10 oameni aduși, aceasta înseamnă 20 000 euro, dacă aduci 100 - suma este de 200.000 euro, ori cine are banii aceștia să-i imobilizeze în garanții? Nu înțelegem de unde vine această idee”, mărturisește Jianu.

Costuri suplimentare

Florin Jianu mai spune că varianta avută în vedere de autorități va aduce costuri în plus pentru firmele românești, care, la rândul lor, nu au nicio garanție că muncitorii străini aduși din statele non-UE se vor prezenta la locul de muncă. Aceasta deși firma care aduce muncitorii respectivi este obligată să plătească în avans costurile, inclusiv biletul de avion.

„Îngreunează foarte mult importul de forță de muncă, costurile cresc foarte mult, există o povară și costuri suplimentare pentru firmele românești, este o protecție suplimentară nejustificată a muncitorilor aduși din străinătate în loc să le protejăm interesele IMM -urilor românești”, declară Florin Jianu.

IMM România susține necesitatea unui proiect de lege care să faciliteze accesul la forța de muncă străină, să asigure termene reduse de procesare și costuri administrative și birocratice cât mai mici, susțin reprezentanții patronatului.

„Având în vedere că IMM-urile sunt cele care parcurg acest proces și suportă integral costurile aferente, este necesar ca acestea să fie protejate și să beneficieze de predictibilitate, inclusiv prin garantarea menținerii raportului de muncă cu angajatul pentru o perioada de doi ani”, spune conducere IMM România.

Varianta poloneză

Dacă firmele de recrutare vor fi blocate de garanția de 200 000 euro, să nu ne mirăm dacă în piață lucrurile vor continua totuși să funcționeze, dar într-o cu totul altă formă. Întotdeauna dacă îngreunezi zona, încep să apară alternative pentru a face față situației.

„În realitate se vor aduce oameni la muncă din alte țări, mi-au zis deja transportatorii de la graniță că Polonia aduce rapid în câteva săptămâni, Ungaria la fel și o să ajungem și noi să importam prin alte modalități”, arată Jianu.  

De aceeași părere este și Romulus Badea, care recunoaște că până la urmă legislația actuală prevede libera circulație a muncitorilor în cadrul UE.

„Libera circulație a muncitorilor funcționează în ambele direcții: să plece de la noi, dar și să îi luăm de la alții”, precizează Romulus Badea.

Din păcate, sunt bani pe care România îi pierde și pe care îi câștigă alte țări.

Contingent mai mic, în 2026

Executivul a aprobat, pentru 2026, ca 90.000 de lucrători străini să fie nou–admişi pe piaţa forţei de muncă din România, mai puțin cu 10.000 față de anul trecut. Aceasta în ciuda solicitărilor venite din partea companiilor de a fi suplimentat efectivul.

Până la data de 26 septembrie 2025, erau eliberate 42.544 de vize pentru angajare în muncă acordate cetățenilor străini care urmau să intre în România, fiind  respinse 9.851 cereri de eliberare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă/detașare, potrivit datelor comunicate de Ministerul Afacerilor Externe.

Cei mai mulți muncitori străini provin din state precum Nepal, Italia, Turcia, Sri Lanka, un sfert dintre ei lucrând în București.