Adoptată de Senat, propunerea de acordare a unor facilități fiscale companiilor ce vor să construiască sau amenajeze creșe sau grădinițe pentru copiii angajaților nu se bucură de sprijinul Guvernului.
Inițiată în 2019 de un grup de deputați de la mai multe partide, proiectul a primit votul senatorilor în octombrie 2019.
Completează un articol din Codul Fiscal și prevede că, „în cazul companiilor cu minim 30 de angajați, se scutesc din plata impozitului pe profit, anual, sumele utilizate pentru construirea și/ sau întreținerea de creșe sau grădinițe pentru copiii angajaților acestora. Construirea și funcționarea creșelor și a spațiilor de îngrijire a copilului vor respecta normele aflate în vigoare pentru astfel de spații”.
Trimisă pe 28 noiembrie 2019 în Camera Deputaților, pentru dezbatere, a primit aviz nefavorabil din partea Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare (în februarie 2020) și trei favorabile, de la Comisia pentru muncă și protecție socială (noiembrie 2019), Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați (decembrie 2019) și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale (aprilie 2020).
Singura care nu s-a pronunțat a rămas Comisia pentru buget, finanțe și bănci, care avea termen de depunere a raportului noiembrie 2019.
Timp de trei ani, legea a rămas în sertare până zilele acestea, când premierul Nicolae Ciucă a transmis că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Motivarea inițiatorilor
Combaterea scăderii natalității era unul dintre argumentele forte adus de principalul inițiator, deputatul liberal Ovidiu Raețchi. El lansa în 2019 un pachet de șase propuneri legislative menite să atenueze criza demografică majoră din România.
Acesta includea facilități fiscale pentru companiile care investesc în creșe și grădinițe pentru angajații proprii, vouchere de 150 de euro/lună pentru copiii sub trei ani care pot fi cheltuite pentru achiziționarea de servicii de asistență și îngrijire a copilului, dar și crearea unei bănci de lapte matern.
De asemenea, liberalul mai propune și înființarea unei Comisii Naționale de Alăptare, care să stimuleze alăptarea bebelușilor, precum și prevederea că mamele pot îngriji simultan până la trei copii, inclusiv cei proprii, lucrând ca bone.
„Pachetul legislativ pe care îl lansez azi în dezbatere publică are drept obiectiv creșterea natalității prin găsirea unor soluții care merg la rădăcina problemelor care au dus România într-o criză demografică, soluții implementate cu succes în state occidentale. Este începutul unui efort public de consultare alături de organizații ale societății civile pentru a combate acest risc major pentru România pe termen mediu și lung”, transmitea la acea dată Raețchi, printr-un comunicat de presă.
„Deficitul de locuri în grădinițe, dar mai ales în creșe, reprezintă una dintre principalel probleme pe care trebuie să le gestioneze o persoană sau o familie care se gândește să aibă sau are un copil. O soluție o reprezintă creșele private, dar acestea nu sunt accesibile, din motive financiare, pentru toți cetățenii și, chiar și așa, numărul lor este insuficient.
Sponsorizarea de creșe sau grădinițe este avantajoasă și pentru companii, pentru că reprezintă și o modalitate de recuperare a investiției în angajați și de recuperare a acestora”, susțin inițiatorii.
Aceștia aduc în sprijinul lor și un studiu făcut pe 100.000 de persoane din America de Nord. Conform acestuia, unu din șapte au preferat un angajator care oferă acces la grădinițe și nu o ofertă financiară superioară.
Refuzul guvernamental
Premierul arată că, în prezent, este permisă deducerea unor cheltuieli de acest tip, dar la un nivel limitat, nu fără un prag, cum ar dori noua lege.
Astfel, potrivit prevederilor Codului fiscal, reprezintă cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului Muncii: „Cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea”.
„Având în vedere că măsurile fiscale cuprinse în inițiativa legislativă se adresează unei anumite categorii de agenți economici, respectiv cei care au cel puțin 30 de angajați, considerăm că se instituie un tratament favorabil pentru această categorie și, în consecință, acestea pot constitui măsuri de natura ajutorului de stat.
Deși intenția inițiatorului de a reglementa acordarea, în cazul companiilor cu minim 30 de angajați, a scutirii din plata impozitului pe profit anual a sumelor de bani utilizate pentru construirea și/ sau întreținerea de creșe și grădinițe pentru copiii acestora este binevenită, în contextul în care țara noastră se confruntă cu un deficit de locuri în grădinițe și creșe, considerăm că instituirea scutirii din plata impozitului pe profit anual a companiilor trebuie să țină cont și de numărul de copii ai angajaților, și nu numai de numărul de angajați.
Inițiatorii prezentei inițiative se limitează în a menționa faptul că această măsură de natură fiscală se aplică în cazul companiilor cu minim 30 de angajați, fără a fi specificate motivele pentru care s-a ajuns la determinarea acestui număr de angajați în raport de care urmează a fi acordată această facilitate fiscală”, se arată în nota de răspuns semnată de premierul Nicolae Ciucă.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
