Legea Arendei, pe repede înainte. Fondurile străine de investiții, spaima asociațiilor de fermieri

Agricultorii solicită ca durata contractelor de arendă să fie stabilită la minimum șapte ani pentru a asigura predictibilitatea afacerilor din sector, dar și să fie interzisă subarendarea.

Proiectul de act normativ a fost atacat de USR la CCR , fiind considerat ”un atac asupra libertății și proprietății cetățenilor”. Același lucru l-a făcut și președintele Klaus Iohannis.

În România, doar 10% din suprafața arabilă se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate, restul fiind suprafețe arendate, susțin membrii Alianţei pentru Agricultura şi Cooperare.

Cât privește valoarea arendei, aceasta trece și de 1.000 kg de cereale la hectar, respectiv se ajunge chiar și la peste 300 de euro/ha, în unele cazuri. De multe ori, în anii capricioși, fermierii nu reușesc să-și acopere nici costurile.

Fondurile de investiții, marele pericol

Principalele asociații de fermieri din România, reunite în Alianţa pentru Agricultura şi Cooperare, solicită modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la Arendă. Concret, acestea cer ca contractele de arendă să fie încheiate pe minimum șapte ani pentru a asigura predictibilitate în sector și continuitate în realizarea activității.

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la Arendă se află înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților Pl-x nr. 435/2024.

Acest proiect legislativ este pentru fermierii din România, cel mai important proiect legislativ din 1989 până în prezent pentru că asigură predictibilitate și posibilitatea de a continua activitatea agricolă, locurile de muncă și investițiile în mediul rural în aceste condiții incerte cauzate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, inflație, constrângeri legislative impuse de la nivel european, lipsă de condiții reciproce, în oglindă pentru produsele produse/importate în UE, crize etc, arată Alianța într-o scrisoare adresată prinipalelor partide politice din România.

„Am avut în România până în 2007 o perioadă minimă de arendare de 5 ani. Este nevoie de predictibilitate, minimum 7 ani, similar ca în majoritatea statelor din UE, pentru a putea conserva calitatea solului, realiza rotație, adapta tehnologiile către min/no/strip till, asuma investiții în irigații, perdele de protecție, tehnologie, valoare adăugată, accesa credite, proiecte, pentru a putea menține numărul de fermieri din România, asigura continuitatea activității agricole și nu încuraja specula și acapararea terenurilor de fondurile de investiție străine”, se arată în comunicat.

Terenuri fragmentate

În România maximum 10% din suprafața arabilă se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate. Pentru că terenurile sunt foarte fragmentate și nu pot fi lucrate, din moment ce sunt multe parcele care au lățimi de 2-3 m, mai mici decât lățimea de lucru a utilajelor agricole existente, fermierii și proprietarii de terenuri au fost forțați să facă schimburi și înțelegeri verbale pentru a comansa terenurile și să poată fi lucrate într-un mod sustenabil. Reprezentanții AAC susțin că este foarte important să fie permise prin lege schimburile de terenuri între proprietari/arendași așa cum este prevăzut în Plx – 435/2024.

„Este nevoie ca proiectul de lege Plx - 435/2024 să fie aprobat în Parlament în regim de urgență, până cel târziu pe 20 Noiembrie 2024, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial până pe 30 Noiembrie 2024. După intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse prin Plx 435/2024, la începutul anului 2025, se poate și trebuie venit de noul Parlament cu un proiect de Lege Specială pentru Arendă, care să aibă anexată un contract cadru echilibrat cu aplicabilitate la nivel național”, se mai precizează în comunicat.

Organizațiile Membre AAC - Pro Agro, Lapar, UNSCV, AFF, le solicită parlamentarilor membri ai tuturor partidelor, precum și parlamentarii neafiliați, să dea dovadă de responsabilitate și să nu mai saboteze în niciun fel un drept „al celor care vor să lucreze legal pământul, în acord cu o legislație corectă, care să răspundă problematicii și realității din zilele noastre”.

Legea Arendei, neconstituțională, în 2023

Proiectul privind legea arendei adoptat de Parlament în 2023 a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a României. Concret, Legea arendei pentru modificarea Legii 287/2009 privind Codul civil adoptată de Parlament a fost declarată, în octombrie 2023, neconstituțională de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe motiv că o lege organică, așa cum este Codul Civil, nu poate fi modificată printr-o lege ordinară.

Tot în octombrie 2023, a fost depusă la Senat de către PSD o nouă inițiativă legislativă, în care perioada minimă a contractelor de arendă a fost menținută la 7 ani.

În aprilie 2024, proiectul s-a amânat din nou, deoarece nu a fost întrunit numărul necesar de voturi din partea deputaților. Ulterior, Legea arendei a fost depusă iar în Parlament, menținându-se prevederea care viza introducerea unei perioade minime de 7 ani pentru contractele de arendă.

De asemenea, este interzisă subarendarea: ”Subarendarea totală sau parțială, sub sancțiunea nulității, cu excepția schimbului de utilizare a terenului între arendași”. Actul normativ mai stabilește condițiile de încetare a contractului de arendă înainte de împlinirea termenului prin incapacitatea sau falimentul arendașului ori prin neplata arendei în termenul prevăzut.

Arendă de câteva sute de euro/ha

În prezent, arenda poate ajunge și la câteva sute de euro/ha în funcție de zona unde se află terenul și calitatea solului. Pe site-urile de anunțuri, prețul terenurilor arendate se ridică la 350 de euro/ha în Timiș, contra unor contracte încheiate pe minimum cinci ani, de exemplu. În Călărași se oferă 300-400 euro/ha în funcție de durata contractului și de mărimea suprafeței, 400 euro/ha în Constanța, în timp ce la Sadova în Dolj, suma este undeva la 241 euro/ha, iar în Buzău de 250 euro/ha.

Pentru terenurile care au ca destinație amplasarea de panouri fotovoltaice suma este cu mult mai mare, chiar și 2.000 euro/ha de teren închiriat.

România este tara care detțne cele mai multe ferme din UE – din cele 9,1 milioane de exploatații agricole care existau, în 2020, în statele membre, aproape o treime (31,8%) se aflau în România. Dimensiunea medie a fermei era de 4,42 ha, față de 17,4 ha, la nivel european, potrivit datelor Eurostat.

In 2020, România deținea 8,1% (12,8 milioane hectare) din suprafața agricolă a UE.