Analiștii economici spun că ceea ce-i interesează pe oficialii de la FMI și pe creditorii internaționali este să existe stabilitate financiară în România, indiferent de mijloacele la care apelează guvernanții pentru a ajunge aici.
În ultimele două luni, agenţiile internaţionale de rating au înrăutăţit la negativ perspectivele pentru România, în contextul deficitului bugetar ridicat. Guvernul şi-a asumat o stabilizare a deficitului bugetar, alături de un program de reducere treptată a acestuia în câțiva ani.
Gestionarea finanțelor publice
Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă că FMI este interesat, în primul rând, să existe o stabilitate financiară în România, iar, până la urmă, este problema Guvernului cum își gestionează finanțele publice.
„FMI încearcă să păstreze o stabilitate financiară și pentru acesta și pe FMI și pe creditorii noștri internaționali nu-i interesează ce face Guvernul României ca să asigure această stabilitate. Poate să crească taxele... Ei vor să-și recupereze banii cu care au împrumutat statul român. Ce face mai departe statutul român, că se apucă și stoarce șapte piei de pe om, pe ei nu-i interesează. Adică acelea sunt niște efecte pe termen mai lung, care se răsfrâng cu precădere asupra populației indigene, cei care locuiesc aici”, a declarat pentru Termene.ro Bogdan Glăvan.
Acești creditori internaționali au cumpărat obligațiunile statului român și de acolo se așteaptă să-și ia banii – „cu statul român dialoghează”, mai arată economistul.
Limite rezonabile
Câtă vreme deficitul bugetar este ținut în niște limite rezonabile, FMI își vede de ale sale și nu are treabă cu interesat de măsurile luate de autorități. Dacă lucrurile scapă de sub control, atunci situația este alta.
„Întotdeauna FMI-ul a spus faceți ce vreți, câtă vreme țineți deficitul bugetar în niște limite. Iar guvernele României întotdeauna ce au făcut? Au zis, bine, dacă tot putem să facem ce vrem, atunci mărim taxele. Așa a fost tot timpul și singura chestie care s-a mai întâmplat, a fost că pe timpul lui Boc (n.red - fostul premier Emil Boc) au tăiat salariile, ceea ce se întâmplă și, în prezent, doar că într-o altă manieră, pentru că acum se taie treptat prin inflație, acesta este planul”, a mai declarat Glăvan.
Inflație mascată
Analistul supune atenției o declarație a ministrului Finanțelor Barna Tanczos, care a afirmat că planul noului Guvern este să fie redus deficitul bugetar, treptat, gradual, pentru a nu se crea un șoc.
„Dar la ce șoc se referă? Dacă România ar luat niște măsuri cum a fost în 2010, ar ieși revoluție, ori ei nu vor să iasă revoluție. Atunci, de fapt, vor să păcălească lumea an de an de an, ceea ce nu se va întâmpla, tăindu-le până în inflație. Nu se va întâmpla, nu vor ajunge acolo unde speră, este doar o strategie păguboasă, pentru că așa cum s-a întâmplat în 2022 și în 2023, lumea, după ce pierde puterea de cumpărare prin inflație, iese în stradă”, este opinia lui Glăvan.
„La următorul ciclu electoral vom asista iarăși la politici demagogice. (...). Aceasta nu e o politică de redresare financiară, pentru că o politică de redresare nu poate să ducă decât dacă ai suportul societății, trebuie să avem un plan clar, transparent, asumat, explicat și susținut de societate. Așa că hai să păcălim lumea, că le înghețăm acum salariile și, de fapt, le tăiem prin inflație și nu știm ce o să fie la anul..o să facem tot la fel, de parcă noi putem să credem că așa ceva se va întâmpla”, mai precizează analistul.
Recomandările FMI din 2024
După vizita din 2024, reprezentanții FMI au atras atenția că este nevoie de o reformă fiscală substanțială pentru reducerea deficitului bugetar. Ei vorbeau de eliminarea excepțiilor și portițelor din zona impozitului pe venit, dar și de posibila introducere a impozitului progresiv, creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin aplicarea cotei standard la cât mai multe categorii de produse. Nu în ultimul rând, era recomandată introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcții şi majorarea taxelor pe proprietate.
La acest moment, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul lor este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.
Cine este șeful misiunii FMI
Misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI) se află la București, în perioada 3-7 februarie, a anunțat Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
„Echipa FMI se va întâlni cu reprezentanți ai noului Guvern român și ai Băncii Naționale a României pentru a analiza recentele evoluții financiare și economice și a actualiza perspectivele macroeconomice. Misiunea va fi condusă de Joong Shik Kang, care l-a înlocuit pe Jan Kees Martijn ca șef al misiunii FMI în România. Martijn a obținut un nou post, în linie cu politicile interne ale FMI”, a anunțat instituția.
Joong Shik Kang, de naționalitate sud-coreeană, este în prezent șeful misiunii FMI în România și Grecia. Anterior, el a fost șeful misiunii FMI în Hong Kong și adjunct al șefului misiunii FMI în China. Anterior, el a fost asistentul directorului Departamentului Asia și Pacific și șef al misiunii FMI în Insulele Marshall. El a studiat economia la Universitatea din Seul și are un doctorat în economie obținut la Universitatea Wisconsin-Madison.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
