Ajutorul va ajunge și la proprietarii de sere, care au, în general, suprafețe mai mari cultivate cu legume, motiv pentru care nu au putut beneficia de programele de ajutor de până acum.
Din păcate, în ciuda acestor programe de susținere a legumicultorilor, producția internă de tomate este departe de a putea susține cererea.
În același timp, importurile sunt tot mai mari de la an la an, acestea provenind în principal din Turcia, Spania și Olanda.
Tomatele, jumătate din suprafață
Din 2025, principala condiție pentru a putea accesa programul Tomata este ca jumătate din suprafață să fie cultivată cu tomate. Așa că pe lângă roșii, va fi sprijinită, cel mai probabil, și producția de ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac și ceapă verde. Pentru acestea, în acest an, se acordă un sprijin de 1000 euro/minimum 1000 mp în Ciclul II de producție.
”Vom continua acest program și vreau să ieșim, de anul viitor, cu un nou program privind spațiile protejate, astfel încât toți fermierii care chiar dacă au cinci solarii sau șapte solarii de câte 1.000 de metri pătrați să primească un sprijin cuprins între 1.000 și 1.500 de euro, să nu mai primească decât 3.000 de euro pe 1.000 de metri pătrați, iar obligativitatea nu va mai fi să aibă în toate aceste spații protejate tomate, să poată să pună și alte legume”, a anunțat recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Măsura va permite accesul la finanțare inclusiv a poducției realizate în sere, ceea ce presupune suprafețe mai mari, care nu se încadrează în programul actual.
De asemenea, există câteva mii de fermieri care au accesat fonduri europene și care nu puteau să beneficieze de sprijin decât pentru 1.000 mp. De anul viitor, ei vor putea acceasa ajutorul pentru întreaga suprafață., după cum a declarat pentru Termene.ro Ionel Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Speranțele fermieirlor sunt ca suma să fie ceva mai mare, poate chiar 2.500 de euro/1000 mp.
Cei mai mulți beneficiari ai acestor programe provin din Olt, Galați și Dolj.
Mai trebuie menționat și faptul că în ciuda sprijinului consistent acordat legumicultorilor în ultimii ani, producția de roșii s-a micșorat, în 2023, fiind undeva la 300 000 de tone față de 750 000 de tone, în 2022, potrivit datelor de la MADR.
Procesarea, la pământ
Cum producția de tomate s-a redus semnificativ, în ultima vreme, mai ales că suprafețele cultivate în câmp s-au redus undeva la vreo 15.000 hectare, pe fondul schimbărilor climatice, și procesarea a avut de suferit.
„La legume avem foarte multe fabrici de procesare în România, nici nu știm câte au fost făcute, inclusiv, pe fonduri europene. Am pus calul înaintea boilor ca de fiecare dată. Cineva s-a gândit, a scris un proiect și a obținut finanțare. Acum, multe dintre ele sunt in faliment. Nimeni nu și-a luat în calcul de unde ia materia primă. La nivel de fermă mijlocie legumele de câmp au dispărut, mai sunt doar câteva ferme de 100 - 200 ha de legume cultivate în câmp, dar ele nu ajung”, a mai precizat Păunel.
Tot el atrage atenția că finanțările actuale ajung, în general, la fermierii mari. ”În principiu, Planul Național Strategic (PNS) se adresează fermelor mici și de familie, nu văd ca acești bani să fie direcționați către noi. Am avut „Tânărul Fermier”, banii n-au fost suficienți, s-au ocupat banii din primul an. O să avem „Ferma Mică”, care se deschide în acest an. Banii sunt mai puțini, acum față de 2014-2020, eu cred că 80% din sumă trebuia să vină pentru „Ferma de familie” , acum, adică către gospodăria țărănească”, a mai arătat Ionel Păunel.
România importă tomate, în primul rând, pentru că producția internă nu acoperă cererea, spune Păunel, care recunoaște faptul că uneori importatorii „găsesc un preț mai bun în afară”.
În același timp, el mai atrage atenția că intră în țară și foarte multă marfă din afară necontrolată din țări terțe. „Se pare că vin multe TIR-uri din spațiul extracomunitar care nu sunt controlate. Ar trebui un control mai riguros, cel puțin pentru ce vine din spațiul extracomunitar să fie aplicată o legislație mult mai dură, așa cum fac și alte state, iar, în același timp, să reușim să exportăm și noi, pentru că și calitatea produselor noastre este mult peste ce vine din spațiul extracomitar”, afirmă Păunel.
Turcia, principalul furnizor
Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că importurle de legume, inclusiv tomate, sunt în creștere de la an la an. În primele șapte luni din 2024, de exemplu, importurile de tomate au atins 64 209 de tone în valoare de 104, 5 milioane de euro, principalii furnizori fiind Turcia- 39 046 de tone în valoare de 54,2 milioane de euro și Spania – 5 721 de tone în valoare de 10,2 milioane de euro.
Față de perioada similară din 2023, creșterea este de circa 5% în volum. În 2023, principalul furnizor a fost Turcia – 43 736 de tone în valoare de 62,1 milioane de tone.
La export, cantitățile livrate, în primele șapte luni, au fost de 72 502 de tone în valoare de 62,2 milioane de euro, raportat la 48.208 tone în sumă de 58,2 milioane euro, în perioada similară din 2023.
Importurile de legume în primele șapte luni din 2024 au atins 569 252 de tone, în valoare de 548 milioane de euro, comparativ cu 549 162 de tone în valoare de 511,9 milioane de euro, în aceeași perioadă. Din 2023.
În 2023, importurile totale de legume au fost de 799 757 de tone, în sumă de 758 milioane de euro, din care tomate – 92 903 de tone în valoare de 155,3 milioane de euro, Turcia fiind cel mai mare furnizor – 66 837 tone în valoare de 92,2 milioane de euro. În același timp, exporturile au totalizat 84 386 tone în valoare de 132,6 milioane euro.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
