Registrul competențelor digitale ale angajaților va fi realizat de Autoritatea pentru Digitalizarea României

Registrul competențelor digitale ale angajaților va fi realizat de Autoritatea pentru Digitalizarea României
România adoptă Cadrul de Competențe Digitale, un pas strategic pentru creșterea alfabetizării digitale. Prin acest program, 50% din populația adultă va avea competențe digitale de bază până în 2030, facilitând accesul la servicii online, îmbunătățind șansele pe piața muncii și reducând decalajul digital.

Ministerul Economiei, Digitalizări, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a pus în dezbatere publică un nou proiect de ordonanță de urgență care vizează dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor, având ca scop modernizarea economiei și creșterea gradului de alfabetizare digitală la nivel național. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de transformare digitală, aliniindu-se la obiectivele stabilite de Uniunea Europeană pentru Deceniul Digital 2030.

Inițiativa legislativă prevede adoptarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României (DigCompRo). Este vorba de un sistem național inspirat din modelul european DigComp 2.2. Acest cadru va defini nivelurile de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru ca românii să se adapteze provocărilor digitale și să participe activ în economia modernă.

În acest sens, Autoritatea pentru Digitalizarea României va realiza un registru al persoanelor care au primit formare digitală și care sunt competențele personale dobândite. Pentru a asigura o evaluare precisă a impactului programului, Autoritatea pentru Digitalizarea României va institui un Registru al beneficiarilor programelor de formare, care va monitoriza progresul cetățenilor în dobândirea competențelor digitale. Formatul și conținutul acestui registru vor fi stabilite printr-un ordin ministerial emis în termen de 60 de zile de la adoptarea ordonanței

Cum va fi implementat

Autoritatea pentru Digitalizarea României, sub coordonarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, va gestiona implementarea acestui cadru. Principalele măsuri includ:

  • Crearea unui Registru Național al Beneficiarilor Programelor de Formare – Un sistem centralizat care va monitoriza progresul cetățenilor în dobândirea competențelor digitale.
  • Finanțarea programelor de formare prin PNRR – Bibliotecile publice vor deveni hub-uri pentru dezvoltarea competențelor digitale, facilitând accesul la formare pentru comunitățile defavorizate.
  • Certificarea competențelor digitale – Implementarea unor standarde clare de recunoaștere a cunoștințelor și abilităților digitale, inclusiv în cadrul Clasificării ocupațiilor din România (COR).

Schimbările preconizate pentru cetățeni

Din perspectiva individuală, DigCompRo va avea mai multe beneficii directe:

  • (Auto)evaluarea competențelor digitale și identificarea nevoilor de formare.
  • Acces la programe de formare certificate, adaptate nevoilor pieței muncii.
  • Creșterea șanselor de angajare prin obținerea de certificări digitale recunoscute.
  • Îmbunătățirea siguranței online prin educație digitală și securitate cibernetică.

Din perspectiva instituțională, acest cadru va contribui la:

  • Actualizarea standardelor ocupaționale și a programelor de formare pentru profesii care necesită competențe digitale.
  • Organizarea mai eficientă a politicilor de formare și recalificare profesională.
  • Crearea de mecanisme clare de certificare a competențelor digitale, inclusiv pentru învățarea non-formală și informală.

Proiect european

România se aliniază astfel la obiectivele europene stabilite prin Decizia (UE) 2022/2481, care prevede ca cel puțin 80% din populația Uniunii Europene să dețină competențe digitale de bază până în 2030. În plus, Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții subliniază importanța alfabetizării digitale ca un pilon esențial al educației și dezvoltării profesionale.

Noul cadru național pentru competențe digitale are mai multe obiective principale:

  • Standardizare și clarificare – Definirea clară a competențelor digitale necesare cetățenilor, de la nivel de bază la nivel avansat.
  • Creșterea participării digitale – Încurajarea utilizării serviciilor guvernamentale digitale și a participării civice în format electronic.
  • Îmbunătățirea pieței muncii – Creșterea șanselor de angajare și recalificare profesională prin dobândirea de competențe digitale.
  • Creșterea competitivității – Îmbunătățirea poziției României în Indicele economiei și societății digitale (DESI), unde țara se află în prezent pe ultimele locuri la nivel european.

Adoptarea acestui cadru va facilita o mai bună integrare a educației digitale în sistemul de învățământ și în formarea profesională continuă. DigCompRo va deveni referința oficială pentru evaluarea și certificarea competențelor digitale, atât în sectorul public, cât și în cel privat. De asemenea, instituțiile de învățământ și furnizorii de formare vor putea să-și alinieze programele la acest standard, contribuind la reducerea decalajului digital.

Pe piața muncii, identificarea competențelor digitale necesare diferitelor locuri de muncă va permite angajatorilor să recruteze mai eficient și să-și adapteze cerințele la realitățile economiei digitale. De asemenea, acest cadru va facilita mobilitatea profesională, oferind un sistem recunoscut de certificare a abilităților digitale.

Proiectul de ordonanță de urgență

Inițiativa MEDAT de ordonanță de urgență prevede:

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență

„Articol Unic. - (1) Se aprobă Cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență”.

„(2) La nivelul Autorității pentru Digitalizarea României, în vederea pilotării rezultatelor investițiilor în domeniul transformării digitale, se instituie ca instrument de monitorizare, Registrul beneficiarilor programelor de formare, pentru a măsura impactul strategiei de dezvoltare a competențelor digitale de bază la nivelul cetățenilor”.

„(3) Formatul și informațiile ce vor fi cuprinse în Registul beneficiarilor programelor de formare se stabilesc prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business
Distribuie acest articol