Cu o medie anuală a ratei a șomajului de 5,6%, România a reușit să încheie anul 2022 sub media Uniunii Europene. Conform Eurostat, rata șomajului a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani în UE a fost de 6,2%.
Țara noastră a reușit să surclaseze țări sau cel puțin regiuni din țări ce reprezentau în urmă cu 10 – 20 de ani destinația preferată pentru munca peste hotare: Spania, Italia, Franța sau Grecia.
Antipozii șomajului în UE
Cele mai scăzute rate ale șomajului au fost înregistrate în Boemia Centrală (1,2%), Praga (1,6%), Sud-Est și Sud-Vest în Cehia, precum și Transdanubia Centrală în Ungaria (toate 1,7%).
La polul opus, cele mai mari rate ale șomajului au fost înregistrate în regiunile spaniole Ceuta (28,4%), Melilla (21,6%) și Andaluzia (19,0%), alături de regiunea Guadelupa din Franța (18,6%).
Comparativ cu 2021, cele mai mari creșteri ale ratei șomajului au fost înregistrate în regiunile spaniole Melilla și Ceuta (ambele +1,8 puncte procentuale - pp), precum și în regiunea Guadelupei din Franța (+1,5 pp).
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în regiunea Egee de Sud din Grecia (-8,1 pp), regiunea Insulelor Canare din Spania (-5,6 pp) și vestul Greciei (-4,9 pp).
Tinerii sunt cei mai afectați
În 2022, rata medie a șomajului în UE pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani a fost de 11,3% (-1,7 pp față de 2021).
Cu toate acestea, au existat diferențe regionale marcante în ratele șomajului pentru tineri. Regiunile cu cele mai scăzute rate au fost Boemia Centrală (1,7%), Sud-Vest (3,1%) și Praga (3,2%) în Cehia, Bavaria Superioară în Germania (3,3%), urmate îndeaproape de Transdanubia de Vest în Ungaria (3,6%).
În schimb, cele mai mari rate au fost înregistrate în Ceuta - Spania (42,4%), regiunea grecească Thessalia (39,8%), Grecia Centrală (36,5%) și o altă regiune din Spania, Melilla (36,1%). Campania și Sicilia în Italia (ambele 34,2%) și Macedonia de Vest în Grecia (34,3%) au avut, de asemenea, rate ridicate ale șomajului în rândul tinerilor.
Situația României
Conform Institutului Național de Statistică, țara noastră a închis anul 2022 cu o rată a șomajului de 5,6%.
Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât la femei.
Și în cazul nostru vorbim de un procent ridicat, de 23%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,4%. (4,1% în cazul femeilor şi 4,6% al bărbaților).
În România există domenii de activitate care se confruntă cu un deficit considerabil de personal. Astfel, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii reclama „lipsa acută de specialiști (anual avem un deficit de aproximativ 20,000 de specialiști, în condițiile în care absolvenții facultăților de profil sunt în număr de 9,000 pe an), gradul scăzut de digitalizare și instabilitatea cadrului legislativ”.
Extremele României
Pe regiuni, situația se prezintă astfel:
- București – Ilfov – 2,7%;
- Nord – Vest – 3,1%;
- Vest – 3,7%;
- Centru – 5,4%;
- Nord – Est – 6,6%;
- Sud – Est – 7,3%;
- Sud – Muntenia – 7,9%;
- Sud – vest Oltenia 8,8%.
Șomeri tineri
Reprezentanții Ministerului Muncii, dar și ai organizațiilor patronale ne-au declarat că șomajul din România este „unul coafat” de faptul că multe persoane nu sunt interesate să se declare în șomaj pentru simplu fapt că nu doresc să caute un loc de muncă. Este vorba de persoanele care primesc ajutoare sociale de primării sau de la Ministerul Muncii.
O altă problemă a pieței de muncă este faptul că tinerii nu mai sunt interesați să lucreze după terminarea studiilor liceale sau cele superioare.
Cu o rată a șomajului de 22,2% în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, România ocupă anul trecut a patra poziție în clasamentelor țărilor membre ale UE, după Spania, Grecia și Suedia.
La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,5% în decembrie 2022. România are printre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor dintre statele membre ale Uniunii Europene, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
„La vârsta de 15 ani, aproape 100 % din populația UE și a statelor membre este încă la școală. Pe măsură ce tinerii îmbătrânesc, mulți intră în forța de muncă, devin angajați, șomeri sau rămân în afara forței de muncă. Nu toți tinerii fac această tranziție la aceeași vârstă, așa că are loc o creștere treptată a numărului de tineri în forța de muncă”, apreciază reprezentanții Eurostat.
Statistici bune, realitate alarmantă
În ciuda statisticilor europene relativ bune, deficitul de forță de muncă depășește un milion de persoane la noi în țară, susține directorul Confederației Patronale Concordia. Domeniile care se confruntă cu un deficit accentuat în acest moment sunt Construcțiile, HoReCa, urmate îndeaproape de industria Transporturilor. Ultima are un deficit de aproape 80.000 de șoferi.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2021, și în agricultură lucrau cu aproximativ 20% mai puțini oameni decât la începutul anilor 2.000, cu toate că salariile au crescut. Firmele din domeniu recrutează studenți încă din ultimul an de facultate și le oferă salarii nete și de peste o mie de euro pe lună.
„Investiția în pregătirea de fermieri, tineri fermieri, e o investiție în oameni care nu vor pleca din țară pentru că odată ce ei au învățat lucrurile astea, munca lor e așteptată, e apreciată”, este de părere Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
Exodul
Dacă ne referim strict la Construcții, de exemplu, datele de la Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) indică faptul că aproximativ 700.000 de conaționali de-ai noștri muncesc pe șantierele din străinătate, în timp ce în țară ar fi nevoie de sute de mii de muncitori, pe lângă cei cca. 300.000 aflați deja în câmpul muncii. Lipsa de personal aduce probleme pentru întreg sectorul, o firmă nu se poate dezvolta fără lucrători, proiectele nu pot fi duse la îndeplinire etc.
„Piața cere, însă tinerii, noua generație, nu vor să vină spre acest domeniu. Este un domeniu greu, nu este elegant ca alte domenii, dar dacă nici acum nu realizăm că este extrem de necesar în continuare (acest sector), să nu ne mirăm că nu lipsa banilor va face ca nici 25% din ceea ce ne propunem şi am putea să facem să nu ducem la bun sfârșit, ci lipsa forței de muncă”, afirmă Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
