Start-Up Nation 2025 ar trebui refăcut sau comasat cu programul din 2022, conform recomandărilor Consiliului Concurenței

Start-Up Nation 2025 ar trebui refăcut sau comasat cu programul din 2022, conform recomandărilor Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței recomandă comasarea programului Start-up Nation 2024 cu Start-up Nation 2022, pentru a evita suprapunerile și fragmentarea resurselor financiare.

La solicitarea Comisiei Europene, Consiliul Concurenței a analizat modul în care s-au desfășurat precedentele trei ediții ale programului de finanțări Start-Up Nation. În plus, inspectorii de concurență au analizat și dacă a patra ediției a programului, anunțată în 2024 și care urma să fie lansată în 2025 este una oportună.

Concluziile Consiliului Concurenței sunt pozitive legate de primele două ediții Start-Up Nation din 2017 și 2018. Ediția din 2022 a rămas fără fonduri în ciuda anunțurilor guvernamentale privind fondurile disponibile de 11 miliarde de lei.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, subliniază importanța unei analize aprofundate asupra rezultatelor programului: „Evaluarea rezultatelor programului este necesară pentru a vedea în ce măsură obiectivele urmărite au fost atinse. Astfel, putem ajusta elemente esențiale, cum ar fi valoarea ajutorului, condițiile impuse și indicatorii de performanță. Doar în acest fel putem asigura o mai bună cheltuire a banilor publici."

Ediția din acest an a Start-Up Nation este finanțată din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Bugetul programului este de aproape 450 de milioane de euro, 80% din fonduri europene, 20% din bugetul de stat, pe cel mult 5 ani. Sprijinul financiar este de maximum 50.000 de euro pe beneficiar.

Start-Up Nation 2025 ar trebui refăcut sau comasat

În ceea ce privește ediția Start-Up Nation 2025, această ediție a fost pregătită deficitar și nu va ajuta IMM-urile din România.

Consiliul Concurenței recomandă refacerea programului Start-Up Nation 2025 sau comasarea sa cu programul din 2022.

În raportul Consiliului Concurenței se precizează că după primele două ediții „Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a decis, în 2022, continuarea programului SUN”.

Această nouă măsură de ajutor este valabilă până la sfârșitul anului 2027 și are un buget maxim de 11 miliarde de lei, asigurat de la bugetul de stat.

„Potrivit MEAT, acordarea de noi ajutoare este momentan suspendată, ca urmare a faptului că nu sunt fonduri suficiente pentru a acoperi întregul buget al măsurii. Cu toate acestea, anul trecut s-a aprobat cadrul general pentru implementarea unor noi scheme de ajutor de minimis , SUN ediția 2024”, scriu reprezentanții Consiliului Concurenței.

„În aceste condiții, autoritatea de concurență recomandă comasarea celor două programe (SUN ediția 2022 și SUN ediția 2024) sau încetarea acordării de noi ajutoare în temeiul SUN 2022, având în vedere că cele două scheme se suprapun. Potrivit actualei legislații europene4 , valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei firme nu poate depăși suma de 300.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare.

Reamintim că Clever News Center a anunțat de anul trecut că acest program nu este văzut pozitiv la Bruxelles, unde oficialii Comisiei Europene văd programul ca pe unul electoral. „Se dă bani la orice proiect, fără a fi nevoie să aducă o plus valoare economică în piața”, era unul din mesajele primite atunci.

Am încercat să-l contactăm pe Bogdan Ivan - ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului -, dar acesta nu ne-a răspuns la apeluri și mesaje. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprneoriatului și Turismului este cel care organizează Start-Up Nation 2025.

Motivele pentru inutilitatea programului în forma actuală

Există mai multe motive care justifică această propunere, legate de eficiența utilizării fondurilor publice, alocarea resurselor și impactul economic al schemelor de ajutor. „Cu toate acestea, o analiză realizată de Consiliul Concurenței arată că anumite aspecte ale programului necesită îmbunătățiri pentru a asigura o utilizare mai eficientă a fondurilor publice”, se precizează în document.

Suprapunerea programelor și riscul de dublare a fondurilor

  • SUN 2022 și SUN 2024 au obiective similare: sprijinirea IMM-urilor, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unor sectoare economice prioritare.
  • Menținerea ambelor programe în paralel poate duce la suprapuneri de finanțare și la dificultăți administrative.

Lipsa de fonduri suficiente pentru implementarea ambelor scheme

  • Deși SUN 2022 a fost aprobat cu un buget maxim de 11 miliarde de lei, acordarea de ajutoare este momentan suspendată din lipsă de fonduri.
  • În acest context, lansarea SUN 2024 fără o strategie clară de finanțare riscă să afecteze implementarea ambelor scheme.

Ineficiența alocării resurselor

  • Datele arată că, în unele sectoare economice, ajutoarele acordate nu au avut impactul scontat.
  • O singură schemă consolidată ar permite o mai bună selecție a domeniilor cu potențial real de creștere economică.

Simplificarea administrativă și optimizarea procesului de selecție

  • Gestionarea unui singur program ar reduce birocrația și ar facilita procesul de analiză și acordare a finanțărilor.
  • De asemenea, ar permite aplicanților să aibă reguli clare și coerente, fără diferențe între edițiile programului.

Respectarea reglementărilor privind ajutoarele de minimis

  • Conform noilor reguli europene, o firmă nu poate primi mai mult de 300.000 de euro în trei exerciții financiare.
  • Unificarea schemelor ar preveni acordarea unor finanțări care depășesc acest prag și ar asigura respectarea legislației.

Selecția sectoarelor economice - un criteriu necesar

Un alt aspect identificat de Consiliul Concurenței este necesitatea de a direcționa fondurile către sectoarele economice cu cel mai mare potențial de creștere. Analiza programului arată că în sectoare precum construcții, transport, IT, electricitate, industrie prelucrătoare, agricultură și comerț, firmele beneficiare au înregistrat rezultate mai slabe comparativ cu competitorii care nu au primit ajutor.

Acest lucru sugerează că ajutoarele pentru aceste domenii nu sunt eficiente în forma lor actuală și că ar trebui regândite condițiile de acordare. Astfel, Consiliul Concurenței recomandă ca schemele de ajutor să fie concentrate pe sectoarele competitive, capabile să genereze valoare adăugată și să contribuie semnificativ la dezvoltarea economică.

Mereu a lipsit acordul Comisei Europene

Și în legea bugetului de stat se precizează clar că programul mai trebuie adaptat „în funcție de condițiile programului european „România Tech Nation”, prin care România trebuie să primească 80% din cele 450 de milioane de lei ale programului.

Clever News Center a anunțat încă de la sfârșitul anului trecut faptul că reprezentanții Comisiei Europene nu sunt mulțumiți de modul cum a fost realizat programul. Oficialii Comisiei Europene au contestat faptul că granturile s-ar acorda pe proiecte simpliste și nu ar stimula dezvoltarea unor afaceri care să aducă plus valoarea economică sau dezvoltarea digitală și antreprenorială a start-up-urilor sprijinite prin granturi.

Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation - România” este instituit în baza Legii nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii cu completările și modificările ulterioare.

Start-Up Nation 2025 „va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică România Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei din Programul de Guvernare. Ediția 2022 aflată în stadiu de decontare și plată va fi înschisă în anul 2024, iar ediția 2024 va fi lansată în cadrul unor apeluri finanțate din fonduri europene, măsura va fi adaptată în funcție de condițiile programului european”, se precizează în legea bigetului de stat pe 2025.

Obiectivul va fi de stimularea a antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă, cu accent pe educație, training, mentorat și va cuprinde cheltuieli eligibile obligatorii precum vouchere de digitalizare.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business