Știrile zilei, 23 octombrie. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie a crescut la 10.450 lei/lună. Tinerii vor să lucreze în privat

Monitorizarea începe de la 08.00 dimineața și se continuă din 3 în 3 ore până ora 22.00.

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie a crescut la 10.450 lei/lună

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii a crescut în 2024 cu 4,7% faţă de 2023, de la 9.978 lei/lună la 10.450 lei/lună, potrivit unui raport al Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Sydex România, care actualizează valoarea acestui coş minim de consum pentru anul 2024 la nivelul lunii septembrie.

Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 8.586 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 6.435 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.972 lei pe lună, scrie Agerpres. Fundaţia Friedrich Ebert şi Sydex precizează că recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2024 raportat la luna septembrie 2023, anunță Economica.net.

Tinerii vor să lucreze în privat

Într-o piață a muncii din ce în ce mai competitivă, angajații români caută mai mult decât un simplu salariu. Conform celui mai recent studiu „Most Wanted Employers 2024”, realizat de agenția de cercetare MKOR, sectoarele IT & Tehnologie și Retail se evidențiază drept cele mai atractive pentru profesioniștii români, în timp ce preferințele Generației Z redefinesc criteriile de alegere a angajatorului. Aproximativ 9 din 10 români ar alege să lucreze în sectorul privat, indiferent dacă au sau nu un loc de muncă momentan. Acest trend este și mai accentuat în rândul tinerilor din Generația Z, unde 93% dintre dintre cei angajați ar alege o organizație privată, anunță Economedia.ro.

Contracte de finanțare pentru dezvoltarea microelectronicii în România

Guvernul semnează cu Continental, Bosch și NXP Semiconductors Romania contracte de finanțare, susținute prin PNRR, pentru dezvoltarea microelectronicii în România, au transmis pentru Profit.ro reprezentanții Executivului. Cele trei contractele care vor fi semnate sunt: Continental Automotive Romania SRL - Traductoare inteligente eficiente din punct de vedere energetic pentru sisteme auto – inovație de-a lungul lanțului valoric 2; Robert Bosch SRL - Eurodrives – lanț valoric european de microelectronică pentru conducere înalt automatizată și mobilitate verde; NXP Semiconductors Romania SRL - Senthicom: dezvoltarea unui sistem integrat System on a Chip. Ministerul Economiei îndeplinește rolul de agenție de implementare.

Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat

Guvernul României a ajuns în punctul în care neaplicarea principiilor guvernanței corporative în companiile de stat produce pierderi mai mari decât restanțele acestora la bugetul de stat: Comisia Europeană a informat România că îi va reține bani – o estimare provizorie indică o sumă în jur de 500 milioane euro – din cererea a treia de plată din PNRR. Motivul: Guvernul a ratat, între altele, reforma guvernanței întreprinderilor de stat. Exemplele concrete ale Comisiei se referă la companii din subordinea Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor. Chestiunea semnalată de Comisie mai are un efect, încă nediscutat- lipsa guvernanței corporative la companii de stat pune în pericol și cel mai recent plan de țară: aderarea la OCDE, anunță Curs de Guvernare.

Barometrului Riscurilor Sectoriale de Țară

Coface, una dintre agențiile de rating și evaluare importante ale lumii, a făcut publică o nouă ediție a Barometrului Riscurilor Sectoriale și de Țară. Față de precedenta ediție, situația economică mondială este, așa cum era și de așteptat, mai proastă. Patru țări au fost reclasificate și una retrogradată pe scara riscului de default, în timp ce, la nivel de sctoare economice, au avut loc nu mai puțin de 12 astfel de schimbări. Situația socio-politică extrem de tensionată nu avea cum să nu afecteze starea economică a lumii. Alegerile care s-au desfășurat sau se vor desfășura anul acesta în peste 60 de țări ale lumii, tensiunile din Orientul Apropiat precum și războiul din Ucraina sunt doar câteva dintre elementele menite să pună sub semnul întrebării stabilitatea financiară a țărilor și companiilor, anunță Economica.net.

Băncile centrale au început deja să ia măsuri de stimulare a economiei, acolo unde era cazul, scăzând dobânzile, însă această măsură nu va rămâne fără efecte directe, după finalizarea alegerilor, în 2025, când cel mai probabil va urma o perioadă de înăsprire a condițiilor fiscale. Mai ales în Europa, unde nu mai puțin de 7 țări membre UE au intrat în procedură de deficit excesiv, indicatorul de deifict fiscal sărind peste 3% din PIB. România este în această situație încă dinainte de pandemia de COVID, iar anul acesta se va încheia, cel mai probabil, cu un deficit record de peste 8% din PIB.