Antreprenoriatul în sport. Interviu cu Gabriel Cojocaru, fondatorul clubului de înot Barracuda: “A amesteca sportul cu politica, e ca și cum ai pârli porcul la flacăra olimpică!”

Antreprenoriatul în sport. Interviu cu Gabriel Cojocaru, fondatorul clubului de înot Barracuda: “A amesteca sportul cu politica, e ca și cum ai pârli porcul la flacăra olimpică!”
Odată cu performanțele lui David Popovici, conform statisticilor, fenomenul antreprenoriatului sportiv din sfera cluburilor de înot a crescut semnificativ în ultimii ani.

Dacă în 2020 existau aproximativ 40 de cluburi private de înot, în debutul anului 2024 numărul lor s-au dublat. Cu toate acestea, finanțarea și susținerea acestor cluburi rămân o provocare majoră, în special în contextul competiției neloiale dintre cluburile de stat și cele private​.

În ediția de astăzi a rubricii, intitulată, generic: “Rivali și Competitori în antreprenoriatul românesc”, vom încerca să aflăm povestea antreprenorială a lui Gabriel Cojocaru, fondatorul Clubului Barracuda, club care activează pe piața de profil din anul 2013 și care are deja în palmares multiple titluri de campioni naționali și recorduri naționale doborâte în toți cei 9 ani de activitate.

Dragă Gabriel, suntem zilele acestea sub zodia înotului grație performanțelor lui David Popovici: ce te-a motivat să înființezi Clubul de înot Barracuda și care au fost primii pași în acest demers antreprenorial?

Deși pare greu de crezut, încă de la vârsta de patru ani, odată cu desfășurarea campionatului mondial de fotbal din 1978, ediție găzduită și câștigată de către Argentina, care a învins în finală Țările de Jos, m-am contaminat cu acest microb. Nu numai cu fotbalul, ci cu tot ceea ce înseamnă exercițiul fizic și, de ce nu, sportul de performanță. Anii au trecut, bineînțeles, ani în care, la vârsta copilăriei și în adolescență, am practicat sportul de performanță, în cazul de față schiul fond și, mai târziu, schi biatlon. Terminând liceul, a venit vremea să-mi orientez pașii către un domeniu de activitate pe care să-l îmbrățișez cu pasiune.

Medicină sau educație fizică? Am ales facultatea de Educație Fizică cu marele vis de a-mi întemeia o familie și de a deveni antrenor pentru a putea să-mi coordonez propriii copii pe drumul frumos și dificil al performanței sportive, indiferent de ramura de sport, fiind pasionat de tot ceea ce înseamnă sport de performanță. Peste ani, odată cu apariția bazinului de înot din Câmpina, fiind profesor de educație fizică la un colegiu câmpinean, am început, ușor-ușor, să pun în practică visul care mă măcina de ani de zile: performanța sportivă. De această dată în apă, în cazul de față la înot. Bazin de înot aveam, dorință și pasiune de asemenea, copii doi, grație lui Dumnezeu, soția, fostă înotătoare de performanță, își dorea și ea. Așa că am pus bazele Clubului Barracuda, neavând niciun moment gândul de a o face ca o afacere, ci pur și simplu de a aduce Câmpinei primul titlu de Campion al României după ani de zile.

Cum a evoluat clubul de la înființare până în prezent și care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat în acest parcurs?

Evoluția noului club de înot apărut în Câmpina a fost ascendentă, atât în ceea ce privește rezultatele pe plan național, titlurile de Campioni Naționali înmulțindu-se de la an la an, Barracuda devenind un nume din ce în ce mai mare pe harta înotului românesc și nu numai, grație implicării și profesionalismului antrenorilor, dar și a unor oameni de afaceri de succes din mediul privat, care au pus umărul hotărât la această frumoasă ascensiune. Altfel, exista riscul să ne sufocăm din punct de vedere financiar într-o societate câmpineană încă nepregătită să-și respecte și să-și încurajeze valorile. Un mare atu al evoluției Barracudei a fost permanenta preocupare pentru performanță, pentru a fi cei mai buni, într-o lume a înotului românesc dominată de marile centre de înot din București și din țară. Studiul individual permanent, coroborat cu desele indicații metodice primite de la mari profesioniști cu suflet ai României, coroborate cu studiile de marketing și comunicare ale partenerului meu, Ioana Cojocaru, aceasta lucrând în comunicare și imagine, a făcut ca Barracuda să reușească într-o lume a înotului destul de arogantă, sceptică, care privea de sus pe cei care proveneau din alte ramuri de sport. Cel mai aprig dușman al evoluției performanței sportive e suficiența. Ca să reușești în această rafinată disciplină sportivă nu e absolut necesar să fi fost înotător de performanță. Nu simpla legitimare ca fost înotător de performanță sau titlurile câștigate îți garantează și succesul ca antrenor. Ca să ajungi un călăreț foarte bun, nu e absolut necesar să fi fost cal înainte! Însă acest lucru poate deveni un atu doar pentru cei care îmbrățișează meseria de antrenor cu mare pasiune.

Ce strategii de marketing și promovare ați folosit pentru a atrage atât sportivi, cât și sponsori sau parteneri financiari?

Înainte de a păși către sportul de performanță și mare performanță, sportul pentru toți și baza de masă a sportului de performanță, ultimele două reprezentând “bazinele” din care se pot selecționa viitoarele talente în ceea ce privește performanța sportivă, sunt deosebit de importante în evoluția copiilor către viitori înotători, atât din punct de vedere al dezvoltării fizice, al învățării temeinice încă din primele faze ale contactului cu mediul acvatic, a bazei celor patru procedee de înot, sunt tratate, de către părinți, cu o mare superficialitate. Pe de o parte din cauza lipsei fizice a timpului pentru informație, iar pe de altă parte aceștia având tendința de a înlocui bonele cu instructorii de înot, indiferent dacă aceștia sunt pasionați, dacă au rezultate bune sau nu, atât în ceea ce privește inițierea în tainele înotului, cât mai ales în performanța sportivă. Important, pentru marea majoritate, e faptul că micii copii sunt supravegheați și, dacă se poate, gratuit, punând în plan secund scopul principal, acela de a se pune cât mai corect bazele în ceea ce privește învățarea, consolidarea și perfecționarea celor patru procedee de înot, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu ajutorul exercițiului fizic în apă, dozat în funcție de particularitățile fizice, fiziologice și psihice ale fiecărui copil în parte, dacă nu se dorește sau nu se poate continua către performanță sportivă, să se dezvolte corect și armonios din punct de vedere fizic, să se vadă, prin felul în care arată și înoată, că într-adevăr nu s-a pierdut timpul în bazinele de înot.

Din păcate, că vin la înot sau nu, copiii, de la an la an, apar din ce în ce mai grași, sub privirile nepăsătoare ale celor de acasă! Așadar, pe lângă învățarea celor patru procedee de înot, se lucrează cu organismul uman în condiții îngreunate, în apă. Avem de-a face cu copii diferiți, cu psihicuri și organisme diferite, unii se dezvoltă mai repede, alții mai târziu. De aceea e foarte important ca alegerea, de către părinți, a potențialilor instructori să fie tratată cu foarte mare seriozitate, iar diferența, în această alegere, să fie făcută nu de gratuitate și povești frumos ambalate pe canalele de comunicare din mediul online, ci de profesionalism. Înainte de sport, e vorba de sănătate. Dacă la matematică, în caz de greșeală, se poate interveni și corecta imediat, în sport, datorită lucrului, nu numai cu creierul, ci cu întregul corp uman, care necesită respectarea multor principii de instruire în ceea ce privește procesul instructiv-educativ, dar și principii care fac referire la fiziologia efortului fizic, dacă nu se intervine imediat, nu se va mai putea face nimic în performanță, deprinderea motrică greșit automatizată pe scoarța cerebrală fiind corectată greu și cu costuri, în ceea ce privește timpul, foarte mari. Barracuda, pe parcursul acestor ani, de la înființare și până în prezent, grație rezultatelor și performanțelor sale la nivel național și internațional, a atras permanent sportivi, înotători de performanță către Câmpina și, mai nou, către noua locație, Cornu. În activitatea de inițiere, clienții au început să apară, nu numai ca urmare a comunicării din mediul online sau ca urmare a unor strategii de marketing deosebite, ci pur și simplu, pe de o parte din nemulțumirea celor care au încercat o parte din concurență, iar pe de altă parte ca urmare a lucrului bine făcut, acest lucru fiind transmis din vorbă în vorbă. Oamenii de afaceri, bineînțeles din zonă, și-au îndreptat atenția asupra Barracudei prin comunicarea din mediul online, ca urmare a rezultatelor extraordinare ale înotătorilor noștri, dar și ca urmare a faptului că unii dintre ei, colegi de facultate sau cunoștințe fiind, au făcut la rândul lor performanță, știind foarte bine eforturile care se fac pentru obținerea unor așa mari performanțe.

Cum reușiți să vă mențineți competitivi pe piața cluburilor sportive, având în vedere concurența puternică atât la nivel național, cât și internațional?

Așa cum sportivii de performanță, pentru a evolua, au nevoie, pe lângă talent, de calități fizice deosebite, care trebuie zilnic educate și perfecționate, coroborate cu acele calități moral-volitive (ambiție, dârzenie, perseverență) și noi, în cazul de față Barracuda, în calitate de locomotivă a acestor sportivi, pentru reușită și a putea menține ștacheta la un nivel înalt pe harta înotului românesc și european, pe lângă o pregătire permanentă, sistematică și continuă, realizată temeinic, pe lângă o planificare și o evidență realizate ca la carte, absolut necesară în evoluția clubului e strategia de marketing și comunicare, care împreună cu rezultatele performerilor noștri au adus din ce în ce mai mulți copii pentru a descoperi tainele acestui frumos sport la Barracuda. Aceste strategii de marketing, mai ales după schimbarea locației de antrenament, Barracuda realizând un parteneriat cu Primăria Cornu în ceea ce privește administrarea Bazinului de Înot Didactic Cornu, au început să funcționeze, apărând din ce în ce mai mulți copii la activitatea de inițiere, lucru care la vechea locație nu se întâmpla. Iată că se poate realiza un parteneriat bazat pe profesionalism, seriozitate și încredere între un club privat, în cazul de față Barracuda, și Primăria Cornu, un parteneriat care arată bine și care, sperăm noi, să fie de succes.

Care sunt principalele dificultăți antreprenoriale cu care vă confruntați în administrarea unui club sportiv și cum le abordați?

În România, după cum bine știm cu toții, există, din păcate, o competiție neloială între stat și privat, mai ales în ceea ce privește sportul de performanță. Cluburile de stat, cele care aparțin primăriilor, încasează, indiferent de rezultate, bani de la primării, atât pentru desfășurarea activității sportive, cât și pentru premierea sportivilor cu rezultate deosebite realizate la Campionatele Naționale și competiții internaționale. Chiar există lege în acest sens, însă cu specificația “în limita bugetului disponibil”. Cei de la stat, că au rezultate sau nu, se pot antrena gratuit, în schimb cei din mediul privat, și aici ne referim doar la campioni, la certitudini, la cei care reprezintă România în competiții, la componenți ai loturilor naționale, nu.

Cu siguranță va trebui eliminată această dublă măsură în ceea ce privește cluburile de stat și cele care provin din mediul privat. Și acest lucru nu se va putea face prin scutirea de la plata realizării antrenamentelor (culoare de înot, teren, piste atletism) a celor din mediul privat, ci pentru a crea o concurență loială și egală tuturor sportivilor de performanță, indiferent că înoată, aleargă, aruncă sau sar pentru cluburile private sau pentru cele de la stat, vor trebui să plătească cu toții. Această gratuitate provine din anii de comunism în care am trăit și care au lăsat urme adânci, nu înseamnă și calitate. În momentul în care, prin susținerea de către cluburi și investiția părinților se vor naște viitori mari campioni, aceștia ar putea fi susținuți de stat pentru că, în cele din urmă, pe podiumurile de premiere internaționale nu va scrie nicăieri faptul că acești mari campioni provin de la stat sau privat, ci scrie simplu, România. Aceasta e principala problemă cu care cluburile private se confruntă. Părinții fiind tentați să aleagă cluburile de stat doar pentru faptul că e gratis. În acest mod selecția primară, cea care într-adevăr contează și care stă la baza descoperirii viitorilor campioni, e din ce în ce mai afectată. Criteriul de selecție al cluburilor de către părinți, într-o societate sănătoasă, nu ar trebui să fie termenul de gratuitate, ci ar trebui să primeze, în alegerea viitorului club al copilului, doar profesionalismul și rezultatele.

De pildă, în campionatul de fotbal românesc, în liga 1, există și echipe de fotbal finanțate strict din mediul privat și echipe de fotbal finanțate de către primării și consiliul local. De ce unii primesc bani de la stat și alții nu? Care sunt criteriile prin care se face acest lucru? Bineînțeles că nu rezultatele! De ce nu se fac aceste finanțări strict pe criterii de performanță? Nu plătesc taxe și impozite și echipele finanțate din domeniul privat! Echipele care au reprezentat România în cupele europene au fost doar cele care provin din mediul privat, iar celelalte echipe se zbat în zona retrogradării pe banii statului. Acu’ doar banu’, performanța, mereu, la anu’!

Atâta vreme cât nu se vor lua măsuri astfel încât să nu mai existe această dublă măsură, sportul de mare performanță în România va dispărea, iar rezultatele bune vor apărea sporadic doar grație unor antrenori extrem de pasionați, a unor părinți puternic implicați în fenomen și, nu în ultimul rând, a unui gram de noroc.

Cum reușiți să echilibrați cerințele financiare ale clubului cu nevoile sportive și de pregătire ale sportivilor?

Nevoile în ceea ce privește susținerea performerilor cu rezultate ai clubului Barracuda, pe lângă activitatea de inițiere și implicarea părinților, a ajutorului care vine din zona privată, din partea acelor câțiva oameni de afaceri locali, în acest moment, sportivii noștri, legitimați fiind la Clubul Corona din Brașov, beneficiază de susținerea și suportul acestui club, club care apreciază munca acestor sportivi destoinici și care într-adevăr își dorește performanța.

Ce importanță au competițiile naționale și internaționale pentru clubul Barracuda și cum vă pregătiți sportivii pentru a face față acestor competiții?

Pentru a face față, nu numai competițiilor naționale, cât și celor internaționale, unde concurența e deosebită, sportivii noștri se pregătesc temeinic, conștienți fiind, atât noi antrenorii, cât și sportivii, că fără muncă realizată după o planificare bine întemeiată nu se poate reuși. Mai ales că ne propunem, pe lângă rezultate pe podiumurile de premiere europene, o participare la JO de la Los Angeles 2028. Planificare, determinare, pasiune, medicație, sănătate, condiții de antrenament, toate acestea coroborate cu marea dorință de a reuși, de a ne autodepăși, sunt coordonatele reușitei.

Cum vedeți viitorul clubului Barracuda și ce planuri de dezvoltare aveți pe termen mediu și lung pentru a asigura creșterea și succesul continuu al acestuia?

În primul rând, Barracuda își dorește să aibă sportivii sănătoși, deoarece numai o stare de sănătate optimă îți poate asigura atingerea obiectivelor propuse la începutul fiecărui ciclu de pregătire. Își dorește o concurență loială, bazată pe profesionalism și respect reciproc, o continuare a bunelor rezultate, atât în ceea ce privește performanța sportivă, cât și în inițierea în tainele înotului ale începătorilor care ne trec pragul. Își dorește clienți din ce în ce mai mulțumiți, acest lucru reprezentând cea mai mare satisfacție, și o lipsă cu desăvârșire a implicării politicului în sport, căci, după opinia mea, a amesteca sportul cu politica, e ca și cum ai pârli porcul la flacăra olimpică!

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business
Distribuie acest articol