Bogdan Iliescu, Nusco: Calitatea unui proiect imobiliar se vede pe termen lung, nu la livrare

Bogdan Iliescu, Nusco: Calitatea unui proiect imobiliar se vede pe termen lung, nu la livrare
Bogdan Iliescu, Director Comercial al Nusco, vorbește în emisiunea „Top floor” despre cum se construiește un proiect rezidențial de mari dimensiuni, ce așteptări au cumpărătorii în procesul de livrare, evoluția prețurilor pe segmentul rezidențial și explică de ce transparența, calitatea și predictibilitatea rămân esențiale pentru maturizarea pieței rezidențiale.

Bogdan Iliescu și-a început cariera în real estate în 2007, iar din 2022 ocupă funcția de director comercial al Nusco, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din România, cu proiecte rezidențiale precum Nusco City și Nusco Green Homes.

În octombrie 2025, Nusco a anunțat un parteneriat cu Medicana Health Group pentru dezvoltarea primului spital al rețelei turcești în România, o investiție de peste 46 de milioane de euro, integrată în proiectul Nusco City din nordul Capitalei, cu o capacitate de aproximativ 120 de paturi.

„Proiectul Nusco City a fost gândit încă de la început ca o dezvoltare rezidențială de mari dimensiuni, însă cu o viziune mai amplă. Am pornit în 2020 cu prima fază și, având un teren foarte mare, am apelat la o firmă de arhitectură pentru a crea un master plan și pentru a construi un proiect de calitate. Ne-am dorit un concept de tip <oraș de 15 minute>, cu diverse facilități. Ținta este de aproximativ 4.000 de apartamente, iar pentru un astfel de proiect era clar că trebuie să aducem facilități care să ofere o experiență completă, atât locuitorilor, cât și celor din zonă.” 

În ceea ce privește procesul de livrare a unui proiect rezidențial, Bogdan Iliescu spune că este unul predominant emoțional, având în vedere că pentru mulți clienți este prima achiziție și vin cu așteptări ridicate. 

„Mulți cumpărători sunt la prima achiziție și vin cu foarte multe așteptări. Scopul nostru este să le livrăm acele așteptări sau chiar să le depășim. Comunicarea joacă un rol esențial pe tot parcursul proiectului, mai ales în contextul în care majoritatea locuințelor sunt achiziționate în faza de proiect, iar perioada de așteptare poate ajunge la aproximativ doi ani. Avem grijă să comunicăm corect și eficient pe toată durata contractului, iar spre final să fim cât mai aproape de clienți, pentru că atunci așteptările sunt cele mai mari.”

Cum s-au schimbat așteptările și comportamentul clienților

  • Sunt foarte mulți clienți aflați la prima cumpărare, iar cei care au mai cumpărat sau au mai investit înțeleg că pot exista întârzieri în recepționarea sau livrarea apartamentului. Noi, până acum, am avut întârzieri foarte mici, de o lună, maximum două.
  • Le spunem clienților că vom livra o fază, de exemplu în decembrie sau la final de an, dar fiind câteva sute de apartamente, este imposibil ca toate să fie livrate în aceeași lună, astfel că procesul se întinde pe două-trei luni. Durata depinde de clienți, de specificațiile lor și de situațiile prin care trec, pentru că în cei doi ani de așteptare se pot schimba multe: se căsătoresc, divorțează, trec de la persoană fizică la firmă sau fac optimizări fiscale, iar toate aceste situații trebuie gestionate, atât în interesul nostru, cât și al lor.
  • Comportamentul nu s-a schimbat foarte mult, însă clienții sunt astăzi mult mai bine informați, datorită accesului la tehnologie și la multiple surse de informare, care le permit să se documenteze mult mai bine despre un dezvoltator. La începutul carierei mele în real estate, singura sursă de informare erau forumurile, unde discutau câțiva clienți, fiecare cu experiența lui, iar deciziile erau greu de luat pe baza unor opinii limitate. Acum există foarte multe canale, iar informația este mult mai accesibilă.
  • În esență, emoțiile au rămas aceleași, pentru că este vorba, de cele mai multe ori, de prima și singura achiziție, iar pentru noi este important să îi înțelegem și să îi ascultăm.

Cum își păstrează un proiect valoarea în timp

  • Trăsătura definitorie a unui proiect care își crește valoarea în timp este calitatea, pentru că aceasta se vede pe termen lung.
  • Un proiect nou arată bine în primii ani, însă adevărata diferență se vede după o perioadă, când poți observa dacă fațada, spațiile comune, curățenia și zonele verzi se mențin la același nivel ca la livrare.
  • Este dificil să compari proiecte noi la început, pentru că toate arată bine, însă în timp apar probleme dacă nivelul de calitate nu a fost corespunzător. De aceea, este important ca un client să analizeze dezvoltatorul, să vadă ce a construit, să viziteze proiectele livrate, dar în același timp să acorde o șansă și proiectelor noi, într-o piață care oferă multe oportunități. Atât timp cât există comunicare transparentă între client și vânzător, lucrurile pot funcționa foarte bine.

Ce ar trebui să devină standard

  • Cred că ține foarte mult de fiecare dezvoltator în parte, însă pentru mine accentul este pe comunicare și transparență în relația cu clienții. Dacă toată lumea ar comunica corect și ar fi transparentă cu tot ce se întâmplă într-un proiect, nu cred că ar mai exista probleme.
  • Clientul trebuie să vadă nu doar dezvoltatorul care vinde, ci și constructorul și partenerii din spate, pentru că garanția vine, în final, de la constructor. Este important să ai colaboratori de încredere, astfel încât să poți livra calitatea promisă și să fii în linie cu așteptările clientului.

Lipsa transparenței, o problemă din piață

  • Problema ține de comunicare și de modul în care unii dezvoltatori aleg să facă marketing în relația cu clienții. Dacă comunici corect și oferi transparență, lucrurile merg bine până la final și proiectele se livrează fără probleme.
  • În momentul în care lucrurile sunt ascunse, pot funcționa o perioadă, dar pe termen lung apar probleme și situații neplăcute, atât pentru clienți, cât și pentru dezvoltatori. Este nevoie de mai multă claritate și corectitudine în comunicarea dintre dezvoltatori și clienți.
  • Ambele părți pot avea de pierdut. Un dezvoltator care nu comunică adevărul va avea de suferit la nivel de reputație, deci pe termen lung pierde. La fel și clientul, pentru că dacă nu există un raport corect între vânzător și cumpărător și dacă sunt ascunse lucruri, inevitabil apar probleme.
  • Dacă ambele părți își respectă angajamentele, dezvoltatorul livrează în termenii promiși, iar clientul finalizează achiziția, lucrurile funcționează. Dacă apar situații pe parcurs și nu există comunicare eficientă, se ajunge în punctul în care transferul nu se mai realizează.
  • În astfel de cazuri, cineva pierde: fie clientul, fie dezvoltatorul. Dezvoltatorul poate pierde un client după ce a ținut un apartament rezervat, cu un avans de 30%, timp de doi ani.
  • După cei doi ani în care se dezvoltă proiectul, situația se poate schimba semnificativ, pentru că apar modificări legislative sau contextul geopolitic se schimbă, iar impactul poate fi unul important.

Cum ar arăta Bucureștiul viitorului

  • Cred că cea mai mare problemă a Bucureștiului este aglomerația și ineficiența transportului în comun. De când au început lucrările la metroul din Otopeni, traficul s-a mutat pe alte rute, iar pe distanțe scurte se ajunge să petreci chiar și o jumătate de oră în mașină, ceea ce nu este eficient pentru nimeni, nici pentru oraș, nici din perspectiva consumului.
  • Ar trebui găsite soluții care să fluidizeze traficul și să facă transportul de suprafață mai eficient, astfel încât oamenii să fie încurajați să îl folosească. Dezvoltatorii își fac partea lor și încearcă să aducă facilități în proiecte, dar este nevoie de o colaborare reală între autorități și mediul privat.
  • Dezvoltatorii sunt responsabili pentru terenurile pe care le dețin și trebuie să respecte regulile pentru autorizație și recepție, însă este important să existe și control pentru ca aceste reguli să fie aplicate.
  • În anumite zone lucrurile sunt bine făcute, însă la nivelul Bucureștiului și al zonei metropolitane există încă proiecte unde regulile nu sunt respectate. Este nevoie de o colaborare mai bună între dezvoltatori și autorități, astfel încât împreună să găsească soluții și să ducă orașul în direcția corectă.

Strategia Nusco și direcțiile de dezvoltare

  • Modelul nostru de business se bazează în principal pe finanțarea bancară, lucrăm cu bănci locale, venim cu equity propriu, iar terenul fiind deja în proprietatea noastră, ne putem finanța proiectele.
  • Pe măsură ce ne dezvoltăm, căutăm și alte opțiuni de finanțare, motiv pentru care am apelat și la obligațiuni, ca un test pentru a vedea cum este percepută compania de către piețele financiare și în perspectiva unei posibile listări.
  • Dezvoltarea se face pe faze, fiecare durând doi-trei ani, iar pe măsură ce proiectele cresc ca dimensiune și complexitate, este clar că trebuie să găsim soluții suplimentare de finanțare.
  • Urmează proiecte mari, precum hotelul, spitalul și școala, investiții de zeci de milioane de euro, ceea ce face necesară diversificarea surselor de finanțare.
  • Pentru un dezvoltator care vizează proiecte de mare anvergură, diversificarea metodelor de finanțare devine esențială.
  • La noi, creșterea a fost organică și continuă în același mod, însă pe măsură ce proiectele devin mai mari, este nevoie de oameni pregătiți, care să poată gestiona astfel de situații. Compania crește odată cu volumul proiectelor, de la vânzări și customer service până la financiar și juridic, iar nu mai poți face aceleași lucruri cu aceeași echipă atunci când vizezi dezvoltări mai mari.
  • Este necesar să ai oameni specializați în fiecare domeniu, iar noi tocmai asta facem, recrutăm specialiști pentru noile investiții, astfel încât creșterea să fie una organică și procesele să rămână eficiente. Scopul este să existe un flux natural și bine organizat în companie, astfel încât toate proiectele să poată fi duse la bun sfârșit.

Riscurile din piața rezidențială

  • Pentru investitorii din afara țării, principala temere este lipsa de predictibilitate și faptul că nu există o comunicare eficientă între autorități și mediul privat. Este greu de înțeles cum pot apărea schimbări legislative de la o zi la alta, care îi pun pe clienți în fața unor situații neașteptate, fără să existe norme clare de aplicare.
  • Nu poți modifica o lege și să impui implementarea în câteva zile fără să existe metodologii, pentru că, în acest fel, se creează blocaje și se generează incertitudine. În astfel de situații, impactul este major, pentru că vorbim despre banii și emoțiile oamenilor.
  • Legile sunt, în general, benefice pe termen lung, însă ar trebui implementate mai bine, cu perioade de tranziție clare și cu reguli stabilite din timp, astfel încât toată lumea să știe ce are de făcut.
  • Ar fi nevoie ca autoritățile să fie mai conectate la realitatea din piață, să înțeleagă impactul deciziilor și să comunice mai bine, pentru ca aceste schimbări să nu fie resimțite ca o presiune inutilă de către clienți și dezvoltatori.

Ce se va întâmpla cu prețurile

  • Sunt convins că prețurile vor crește, poate nu într-un ritm alert, dar creșterea va fi constantă.
  • Tot ce se întâmplă pe piețele financiare și pe piața locală, creșterea costurilor cu materialele, taxele mai mari, salariile și forța de muncă mai scumpă, precum și dificultățile de aprovizionare, vor pune presiune pe prețuri. Inclusiv contextul geopolitic, cum este conflictul din Orientul Mijlociu, poate influența creșterea prețului petrolului și, implicit, a costurilor în general.
  • Este important ca și puterea de cumpărare să crească, pentru că totul depinde de capacitatea clienților de a achiziționa aceste locuințe.
  • România are un procent foarte mare de proprietari, iar Bucureștiul rămâne, ca nivel de preț, una dintre cele mai accesibile capitale din Europa. Diferențele față de alte piețe sunt semnificative, iar acest lucru susține perspectiva unei creșteri în continuare.
  • Pe termen mediu, în următorii cinci ani, este de așteptat o creștere semnificativă a prețurilor, chiar dacă nu la nivelul dublărilor din trecut, ci mai degrabă în intervalul de 30–40%.

„Premium” ca standard în piață

  • Termenul premium a devenit foarte utilizat din dorința dezvoltatorilor de a oferi produse cât mai bune pentru clienți.
  • Nivelul de calitate al proiectelor din București este deja foarte ridicat, iar în multe cazuri lucruri precum tâmplăria din aluminiu, fațadele ventilate, parchetul din lemn, încălzirea în pardoseală sau ventilația integrată au devenit standard. Nu mai poți construi sub acest nivel, pentru că altfel scazi calitatea și nu mai ești competitiv în piață.
  • De fapt, premium nu mai este doar un termen, ci nivelul la care a ajuns piața, una mult mai matură, în care clienții sunt bine informați și știu ce caută. Pentru banii pe care îi plătesc, clienții găsesc calitatea de care au nevoie, iar ceea ce numeam premium a devenit, în realitate, noul standard.

Fast track

  • Piața imobiliară din 2026 va fi: mai stabilă.
  • Investiția în imobiliare care merită în acest moment este: rezidențialul.
  • Cumpărătorul român este: educat.
  • Bucureștiul, ca piață imobiliară, este: în creștere.
  • Un trend care trebuie să dispară din piața imobiliară este: lipsa transparenței.
  • Un trend care va rămâne este: calitatea proiectelor.
  • Cel mai subevaluat concept din piață este: reputația dezvoltatorului. Clienții ar trebui să fie foarte atenți la cine au în față atunci când iau o decizie.

‍

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Producția metalelor neferoase, un sector cu afaceri record de 6,3 mld. lei în 2025, dar dominat de Alro Slatina. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Prahova. De la Petrotel-Lukoil la Aquila. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Iași. De la Build Corp la Phinia Delphi. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Doar 10 producători de băuturi controlează 75% dintr-un sector de 20 mld. lei. Anul 2025 a adus scăderi după recordul din 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Cluj. De la Mechel și Bechtel la Delonghi și Nova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afaceri record pentru industria materialelor din beton, ciment și ipsos în 2025. Profiturile scad pentru al treilea an consecutiv. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Covasna. De la Domo și Producție Zarah Moden la Fabrica de Lapte Brașov și HS Timber Reci. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business
Distribuie acest articol