Campion Mondial la Pescuit și Maestru al Vinurilor: Interviu cu Fondatorul Cramei Ferdi

Campion Mondial la Pescuit și Maestru al Vinurilor: Interviu cu Fondatorul Cramei Ferdi
Rivali și competitori în antreprenoriatul românesc (VII)

Rivali și competitori în antreprenoriatul românesc (VII)

“Secretul unei diete echilibrate înseamnă să ții câte un pahar de vin bun în fiecare mână” - din înțelepciunea populară!

Iubitor de artă, colecționar de pictură românească, multiplu campion mondial la pescuit într-o subcategorie exotică (pescuitul la muscă artificială) și antreprenor în domeniul vinului, Fernando Mihăilescu este ceea ce se cheamă: un tip plurivalent și cosmopolit. Absolvent al Academiei Navale «Mircea cel Bătrân» din Constanţa și fost ofițer de navigație, cel supranumit în presa de peste ocean «Black Sea Warrior», în urma câştigării unui open chiar pe teritoriul american, acesta s-a decis în urmă cu mai bine de două decenii să-și urmeze pasiunea și să facă pasul către antreprenoriatul viticol. Prima mutare serioasă după tatonări și experimente a fost în 2009 când a achiziționat 1,5 hectare de viță de vie în regiunea Dealu Mare. Au urmat investiții în tehnologie, extinderea podgoriei, parteneriate cu furnizorii de logistică, dezvoltarea distribuției, plus o sumă de alte lucruri imperios necesare consolidării afacerii.

În ediția cu nr VII a rubricii “Rivali și competitori în antreprenoriatul românesc”, vom survola, la capătul unui dialog confesiv, povestea cramei Ferdi laolaltă cu provocările, satisfacțiile și dificultățile meseriei de oenolog. Ce înseamnă să activezi într-o industrie autohtonă care a produs în 2023 circa 4,4 milioane de hectolitri de vin, care sunt raporturile de business cu o piață neaoșă evaluată în 2024 la peste 500 de milioane de euro, cu ce probleme se confruntă antreprenorii de vin românesc, plus multe altele.

Dragă Fernando, cum a început aventura ta antreprenorială în lumea vinului și cum a luat naștere Crama Ferdi? Ai studiat piața în prealabil, ai venit cu un business plan?

Probabil ca rigorile școlii militare urmate în cadrul Academiei Navale “Mircea cel Batrân” din Constanța și faptul ca am profesat câțiva ani ca ofițer de navigație, m-au făcut să-mi doresc să fiu propriul meu stăpân. Nu a fost deloc ușor, mai ales în mediul economic instabil de după ’90, asumându-mi mai multe riscuri antreprenoriale, precum cele din industria alimentară sau textilă.

În anii ce au urmat am avut ocazia sa mă întâlnesc, în diverse ocazii, cu vinuri deosebite din lumea largă, în peregrinările și întâlnirile mele cu diverși colaboratori la Paris si Viena. Astfel că plăcerea de a savura un vin bun mi-a intrat incet, dar sigur, în sânge și am început să vizitez zone viticole renumite în lume cu crame boutique, invațând, de la fiecare, cum se face vinul de excepție. Primul vin, produs de Crama Ferdi, a fost in 2009, pe care l-am băut alături de prieteni; aceștia, apreciindu-l, m-au încurajat în demersul meu, ajungând ca producția din 2010 să o imbuteliez în primele sticle de vin.

Și dacă tot am pomenit de antreprenoriat, ce înseamnă pentru tine termenul ăsta de antreprenor, cum l-ai defini? Îmi poți da câteva nume de antreprenori pe care îi admiri și pentru ce anume?

Eu ajungând sa produc vin dintr-o mare pasiune pentru aceasta licoare nobilă, nu am asociat niciodată termenul de antreprenor cu munca mea la cramă. Dar, intr-adevar, în momentul în care am început sa organizăm degustări și să avem colaborări cu restaurante și diverse locații premium, am realizat ca fac parte din micul antreprenoriat care își face loc timid în aceasta lume a vinului românesc.

Nu pot să spun că admir punctual un antreprenor, eu mai degrabă identificându-mă în mediul economic cu un sportiv de performanță. Fiind la randul meu sportiv, pescar la muscă artificială si campion mondial, am utilizat în munca mea multe din calitățile pe care le are un sportiv: determinare, disciplină si seriozitate; fără acestea, oricât ai fi de pasionat de vin, putând să dai greș.

Cum stăm cu piața vinului autohton în 2024? Cum vede cineva din interior această industrie și ce ne lipsește ?

Trăim vremuri cu provocări pentru tot mediul de afaceri, în special pentru micii antreprenori. Noi ne aflăm mereu într-o dinamică privind actualizarea noastră ca și cramă, la fel și orientarea vânzărilor către publicul iubitor de vinuri Ferdi. Din pacate, anii de după pandemie, nu mai permit o statistică exactă, mediul economic fiind foarte sensibil la schimbările geopolitice iar comportamentul consumatorului fiind rapid influențat. Industria vinului, cu atat mai mult, fiind afectată si de riscurile climatice pe care le putem observa toți cu ochiul liber.

Care sunt etapele cheie în procesul de producție a vinului la Crama Ferdi și ce tehnici speciale folosiți pentru a vă diferenția vinurile?

Prioritatea noastră a fost, întotdeauna, atingerea excelenței în producția de vinuri, știind că vinul de calitate își are obârșia în vie. Ca urmare, după un atent proces de îngrijire a viei, începem selecția pe fiecare butuc în parte iar, la final, recoltăm manual în lădițe, în vederea obținerii unor struguri de primă clasă. Sistemul de vinificație este unul de perspectivă îndelungată, incepand cu fermentarea vinurilor roșii care se intampla tot in barrique iar apoi maturarea, intre 1 si 2 ani, în barrique-uri de stejar francez, american si românesc, unde nu uităm de ele în toată această perioadă, ci le mutam periodic, ca vinurile sa se bucure de toate tipurile de barrique pe care le avem, iar la finalul procesului de maturare sa aibă amprenta specifică vinificatorului.

Principiul nostru «less is more» se observă începând cu intervenția minimă în procesul de vinificație, vinurile transmițând adevărata esență a terroir-ului din care provin, și finalizând cu denumirile acestora, care au legătură cu memoria afectivă a făuritorului lor. Vinurile Cramei Ferdi se disting prin naturalețe, consistență, aciditate și eleganță. Utilizarea metodei tradiționale de făcut vinul are ca rezultat o gamă de vinuri echilibrate și rafinate.

Unde sunt comercializate vinurile Cramei Ferdi? În industria berii artizanale, de pildă, micii producători de vin se lovesc de problema unui anumit tip de monopol când vine vorba despre distribuția în marile supermarketuri. Se întâmplă la fel și în industria producătorilor de vin? Ai încercat să intri și pe piața mainstream?

Având un produs premium, ne adresăm în principal locațiilor care vor, la rândul lor, să ofere calitate clientului. Astfel, vinurile noastre se pot găsi în restaurante unde chefi iscusiți pregatesc meniuri deosebite care pot fi asociate foarte bine cu vinul bun, în baruri și magazine de vinuri care organizează și degustări cu cei care doresc sa cunoască în detaliu arta vinului si bineînțeles, la crama noastră.

Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ai întâmpinat în dezvoltarea cramei și care sunt realizările de care ești cel mai mândru?

Eu fiind primul consumator al vinurilor mele, le făuresc după propriul gust si plăcere. Astfel ca, cea mai mare provocare a fost aceea de a cuceri si gusturile iubitorilor de vin iar cea mai mare mandrie este aprecierea de care avem parte, acest lucru motivandu-ne si pentru viitor. Ca si provocări tehnice in dezvoltarea unei crame pot sa enumar: găsirea unui teren adecvat pentru viță-de-vie, cu sol și climă favorabile, pregătirea solului pentru plantare, protejarea recoltelor, stresul provocat de conditiile meteo, respectarea reglementărilor in vigoare privind producția de vin, crearea unei identități vizuale deosebite si atractive. Iar ca si realizari notabile menționez obținerea de premii la competițiile de vin, clienții fideli care sunt alături de noi, diversificarea gamei de produse, crearea de experiente enoturistice.

Ce părere ai despre Inteligența Artificială? Crezi că îți poate ajuta afacerea? O să ajungă vreun roboțel să-ți culeagă vița-de-vie?

Chiar dacă nu e domeniul meu și nu mă pricep, recunosc aportul digitalizarii si pe cat posibil încerc sa mă folosesc de tehnologie dar oricum, in cazul meu, la un nivel foarte mic. Cine stie, pe viitor poate fiul meu, Paul Mihailescu va avea oportunitatea sa lucreze mai mult cu tot ce înseamnă soft-uri pentru agricultura si ferme. Pentru mine încă sunt mai practice metodele tradiționale de munca pe care le si inteleg mai bine.

Dacă tot am pomenit de era digitală, se pot comanda online? Vinzi mai mult în online sau prin rețelele de distribuție offline?

Da, vinurile se pot comanda atât direct din magazinul nostru online precum și din alte magazine online cu care colaborăm. Piața este accesată de consumator cam în aceeași masura, atât online cat si offline, acesta utilizand ambele parghii, în funcție de cea care îi este mai la îndemână.

Ce planuri există pentru viitorul Cramei Ferdi și ce noi proiecte sau inițiative pregătiți pentru a continua să inovați și să creșteți?

În ceea ce ne privește, creșterea se referă la calitate, sa fim an de an mai buni decat am fost anul anterior. Iar cei care ne iubesc vinurile au fost mereu plăcut surprinși de planurile noastre, respectiv de fiecare lansare a unei noi etichete, de evenimentele de degustare si aspectul mereu in schimbare al cramei noastre, noi dezvoltând-o cărămidă cu cărămidă. Restul de inițiative nu le voi dezvălui, aș dori să fie descoperite, treptat, de cei care ne urmăresc și vor sa fie mereu actualizati cu munca noastra.

În ce constă turismul viticol la Crama Ferdi? Ce le oferi celor care îți vizitează crama?

La Crama Ferdi, cei care ne calcă pragul, au o experienta completă, de la intalnirea cu noi cei care producem vinul si administrăm crama (eu, fiul meu și soția mea), pana la un tur de crama cu degustare asociată cu cateva produse gastronomice tot locale. Desi crama noastra este micuta, iubitorii de Ferdi sunt incantati de sentimentul familial pe care aceasta il oferă si de vinurile bune pe care unii le descoperă chiar și pentru prima oară.

N-o să te întreb, cum spunea o reclamă de pe vremuri, cu stai cu dragostea, ci cum stai cu rivalii și competitorii care activează pe aceeași nișă ca a ta? Vizitezi și alte crame, prețuiești și alte vinuri autohtone?

Pe cei de pe aceeași nișă cu mine nu ii consider rivali, ii consider colegi, a căror părere contează pentru mine si care, la randul lor, fac vinuri pe care, de multe ori, le apreciez si eu, și mereu vizitez alte crame, atât din România cât si din străinătate.

Câteva motive pentru care un iubitor de vin ar alege vinurile Cramei Ferdi? Și ce nume recomanzi în mod special (albe/seci/rose/roșii) ca fiind cele mai reușite?

Păstrăvul este simbolul cramei noastre, el regasindu-se si pe etichetele vinurilor si simbolizeaza naturaletea acestor vinuri data de interventia minima in procesul de vinificatie si care reflecta calitatea strugurilor din care le producem. Ulterior, cum am mentionat si mai sus, utilizarea anumitor procedee specific de fermentare si maturare fac ca vinurile Cramei Ferdi sa fie complexe, elegante si catifelate.

Toate vinurile noastre sunt reprezentative pentru gamele lor dar, de-alungul timpului, unele au devenit emblematice si datorita cupajelor din care sunt create: Cuvee Paul, Cuvee Pitigaia, Cuvee Francisc si Cuvee Unchiu Puiu (la vinurile rosii), cupajul alb Cuvee Alexandra si cupajul Rose Cosmina.

Ne-am făcut un obicei în a încheia fiecare interviu cu câte o glumă. Știi vreun banc cu sau despre vinuri?

Normal! Vorba aia, nu cred să existe pescar sau iubitor de vin care să nu știe și să nu iubească bancurile. Pentru că sunt și pescar și iubitor-creator de vin, o să-ți spun unul cu un pescar iubitor de vin.

Te rog…

Un pescar prinde peștișorul fermecat. “Om bun cu suflet bun, îi spune el pescarului, dă-mi drumul că-ți voi îndeplini trei dorințe.” “Ok, zice pescarul: Fă ca râul ăsta să se transforme tot în vin de la Crama Ferdi.” Peștișorul dă din aripioare și brusc tot râul se transformă în vin alb sec de la Crama Ferdi. “Hai, și a doua dorință, repede-repede, că mă sfârșesc!” - zice peștișorul. Stă pescarul vreo câteva minute chinuit de gânduri, ce să ceară, ce să ceară, la un moment dat zice: “Fă ca toate pietrele astea mari de pe mal să se transforme în butoaie de vin de la Crama Ferdi.” Hocus-pocus, dă peștișorul din aripioare și în locul pietrelor apar sute de butoaie pline de vin de la Crama Ferdi. “Și a treia dorință, repede-repede, care e a treia dorință, că mor aici - îl zorește peștișorul. Stă pescarul măcinat de gânduri, ce să mai ceară, ce să-și mai dorească…”Hai omule, mai repede…”, la care pescarul izbucnește eliberator: “Hai, mai dă-mi un pahar de vin de la Crama Ferdi și du-te de-aici”

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business