Rivali și competitori în antreprenoriatul românesc (IV)
Dacă ar fi să facem un preambul sub forma unei butade, am spune că un IT-ist este un tip care intră într-o cofetărie și întreabă vânzătorul: “ Aveți înghețată?” “Da, avem, răspunde comerciantul: câte înghețate doriți?” “Aș vrea zece?” “Ok, mari sau mici?” “Păi, aveți și mici?” “Sigur că avem și mici.” “Perfect, spune IT-istul, atunci dați-mi zece mici, șapte felii de pâine și mult muștar!”
Bancul de mai sus povestește alegoric despre natura analitică al celor pe care-i numim, îndeobște, programatori sau oameni de IT. Mințile lor vizionare, alambicate, enigmatice pentru cei mai mulți dintre noi, au creat istoria și realitatea recentă a umanității, iar prin ele, viețile noastre au devenit mai confortabile și mai interesante.
În episodul cu nr. IV din seria "Rivali și competitori în antreprenoriatul românesc", ne propunem să facem o retrospectivă succintă a IT-ului românesc și a antreprenorilor români care și-au asumat rolul de conchistadori în acest domeniu creator de școală nouă.
Cum a început aventura internaută postrevoluționară ? Cine au fost pionierii din industrie? Cum s-a dezvoltat segmentul IT ? Cum ne-am aliniat, din punct de vedere tehnologic, la lumea occidentală ? Plus multe altele.
Back to the Future sau primii pași în IT-ul românesc
După Revoluția din 1989, România a început să experimenteze democrația și să-și dezvolte sectoarele economice, încercând să recupereze, printre altele, uriașul decalaj tehnologic lăsat “moștenire” de către comunism.
În domeniul IT, chiar din zorii anilor 90, primii pași timizi către progres s-au concentrat în jurul centrelor universitare, unde, mai cu seamă, prin donațiile de echipamente făcute de către instituțiile de învățământ occidentale, tehnologia învechită românească a fost înlocuită, succesiv, cu echipamente de import. Astfel, s-au lansat programele „Computere pentru licee” și „Conectarea la Internet”, programe care au condus la dezvoltarea unei rețele a liceelor prin informatizarea acestora cu laboratoare de informatică și conectare la Internet.
Un reper semnificativ în startul evoluției din domeniul IT-ului autohton, a fost dat în anul 1992 de către Marius Hâncu, care fondează “Free Unix Pentru România”,o organizație internațională independentă și non-profit, scopul acesteia fiind livrarea de software gratuit către universitățile, persoanele fizice și companiile neaoșe. În interiorul ei au activat sub titulatura de “Grupul GURU” nume remarcabile din IT-iștii acelor timpuri precum; Rotaru Alexandru sau Irina Athanasiu.
Doi ani mai târziu, peste 30 de instituții din România sunt conectate via dial-up și, în cele din urmă, prin linii analogice închiriate cu viteze de ordinul a 2400 bps. Rețeaua în plină expansiune reușește să obțină recunoaștere oficială, fiind denumită Rețeaua de Date a Învățământului Superior – RDIS („Romanian Higher Education Network”) prin Ordinul 8964 din 24.11.1994 al Ministrului Educației. Un rol important în crearea RDIS l-a avut profesorul Paul Cristea, membru corespondent al Academiei Române, alături de alți vizionari din domeniu, precum, profesorii: T. Moisa, E. Stăicuț sau N Popovici.
We will Code You ! Apariția primelor branduri relevante
Pe scurt, perioada 1990-1995 a fost esențială pentru fundamentarea unei baze solide în IT și software în România. În ciuda debutului haotic, cu multe firme concentrându-se pe importul și configurarea de rețele și calculatoare, IT-ul autohton s-a dezvoltat progresiv, deschizând noi oportunități de afaceri. Printre primele companii notabile din acea perioadă se numără UTI Systems și Romanian Business Systems (RBS), achiziționată de IBM în 1995, Siveco (1992), SoftWin (1993) sau TotalSoft (1994).
The Final Countdown: Vine anul 2000 și nu vom mai fi copii. În IT
Către sfârșitul primului deceniu postrevoluționar, au loc câteva evenimente care vor tușa semnificativ dezvoltarea pieței de IT din România. Tot atunci apar și primii antreprenori relevanți din domeniu. Astfel, un prim moment foarte important pentru industrie, a fost constituit de investițiile făcute de către multinaționalele din domeniile telecomunicațiilor, precum: Connex, Dialog, Cosmorom (Romtelecom), etc. Acestor companii li s-au alăturat și alte firme puternice din sfera telecomunicațiilor mondiale: (Alcatel, Ericsson, Siemens, Nortel), prezența lor creând un standard de business pe piața de afaceri autohtonă. În 1997, RDIS se transformă în RoEduNet (Romanian Education Network) prin Ordinul Ministerului Educației, iar puțin mai târziu apare Cisco Networking Academy, un program global al companiei americane Cisco, prin care elevii și studenții români învățau bazele funcționării internetului. Din rândurile acestui program educațional se vor recruta, (ceva mai târziu) și primii antreprenori români, (Mihai și Cristian Logofătu), care vor lista la bursă (BVB) prima companie de IT autohtonă, (Bittnet).
Finalul anilor 90 aduce cu sine și o catalizare a reformelor sociale, mai cu seamă după anul 1996, odată cu venirea la guvernare a forței de dreapta pro-occidentale, Convenția Română Democrată (CDR).
Astfel, statul a început să investească masiv în rețele informatice și aplicații integrate, devenind un mare client al industriei IT. Companiile de profil deja existente au beneficiat din plin de treaba asta, astfel că, firme precum UTI, Softwin, Intrarom, Romsys, etc., își consolidează poziția pe piața de software. Tot către finalul anilor 90, se pun bazele soluțiilor de eLearning (Softwin, în 1998, urmat de către Siveco, doi ani mai târziu). Nările exersate ale companiilor miros și oportunitățile pieței de securitate cibernetică, astfel că apar proiecte cu impact global (Softwin cu Bitdefender sau Gecad cu RAV, cea din urmă companie fiind achiziționată de Microsoft în 2003)
Concomitent cu marii jucători centrali, se dezvoltă și antreprenoriatul local, în acest context Clujul devine exponențial prin apariția unor companii relevante: AGS (Alpha Global Solutions), infiintata in 1997 (viitoare Endava), AROBS(1998), Softvision (1998), ISDC (1999).
The Fast and the Furious: cursa rapidă a tehnologiei românești în debutul noului mileniu
Începând cu anul 2000, dezvoltarea industriei IT-ului, pur și simplu, explodează, într-o perfectă concordanță cu dezvoltarea și extinderea antreprenoriatului de nișă. Apar sute de companii mici, de start-up-uri, se deschid (mai cu seamă în București și Cluj) sute de filiale ale unor companii occidentale și se pun bazele industriei de software așa cum o cunoaștem astăzi.
Tot atunci, industria de telecomunicații devine și ea, extrem de profitabilă, (atrăgând milioane de abonați), fapt care conduce la o creștere a serviciilor de IT.
De asemenea, extinderea sectoarelor de business din domeniul asigurărilor, din domeniul bancar, petrolier, auto sau din domeniul construcțiilor, atrage după sine efecte similare.
În 2001 acestor vești bune li se mai adaugă una: salariile din segmentul software sunt scutite de impozit cu până la 40%.
Dacă e să ne întoarcem la numele fondatoare ale antreprenoriatului autohton, fără îndoială că Florin Talpeș (Bitdefender) și Radu Georgescu (RAV), dublați de Alexandru Costin și Bogdan Ripa, care au dezvoltat și vândut Interakt către Adobe, sunt printre pionierii sectorului IT din România. Evident, lor li se adaugă nume mai recente (care s-au făcut cunoscute după anii 2000), Radu Apostolescu (eMag 2001), Daniel Dineș și Marius Tîrcă (UiPath, 2005) Sergiu Biriș (Trilulilu 2007), Mihai și Cristian Logofătu (Bittnet, 2007) Teodor Bilderuș și Sergiu Neguț, (FintechOS 2017), iar lista, evident, poate continua.
Cifre recente și perspective adiacente
În 2019, România avea 18.183 firme cu CAEN aparținând sectorului IT (cod CAEN 62 - activități de servicii în tehnologia informației), în vreme ce în 2020 numărul acestora a crescut la 19.809. A crescut, de asemenea, și cifra de afaceri realizată de aceste companii: de la 29,5 miliarde de lei la 32,4 miliarde de lei, precum și profitul: de la 3,9 miliarde de lei realizat în 2019 la 4,7 miliarde în 2020.
Tot în anul 2020 numărul de angajați din industrie a ajuns la 113.240 de la 109.325, cât se înregistra în 2019. Companiile din sector aveau, așadar, cu aproape 4.000 de angajați în plus la final de 2020 față de anul precedent.
Conform unui sondaj inițiat de către ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), realizat la finalul lunii decembrie 2023, 64 dintre companiile IT intenționează să termine anul 2024 cu o echipă mai mare decât în 2023. Astfel 28% dintre cei chestionați estimează că echipa lor va stagna în acest an și numai 8% consideră că aceasta va scădea pe parcursul anului.
Dintre companiile respondente, 56% preconizează că vor avea în 2024 o cifră de afaceri mai mare decât în 2023, 34% că aceasta va fi similară, iar 10% iau în calcul o posibilă scădere a veniturilor.
Concluzii fără perfuzii
Deși plecată inițial dintr-o poziție dezavantajată, industria IT din România a înregistrat progrese remarcabile. Astăzi, evoluția Internetului, atât din punct de vedere al infrastructurii, al echipamentelor de acces, cât și din al serviciilor oferite, a evoluat inimaginabil de mult. Comunicația de date la viteza de 100 Gbps asigură transferul unui text de cca 1 miliard de caractere (cca 100 000 pagini) într-o secundă. În 2018, din punctul de vedere al indicatorului Speedtest Global Index, privitor la conexiunile fixe de bandă largă, România ocupa locul 5 în lume.
Sigur, între timp, am cam pierdut precum Dinamo locuri multe în clasament, (de pildă, în 2021 figuram pe locul 12) însă evoluția și standardele lumii digitale românești (în întregul ei) este cel puțin respectabilă. Născut dintr-un dezechilibru tehnologic, IT-ul românesc a recuperat treptat, începând cu anii 90, handicapul din anii comunismului, reușind să se prezinte în zorii secolului XXI, în raport cu rivalii și competitorii săi din lumea largă, absolut decent.
Conform unui raport foarte recent (2024) realizat de către International Trade Administration, România este lider în Europa şi pe locul şase în lume în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT certificaţi la o mie de locuitori, mai mare decât în Statele Unite ale Americii sau Rusia. Prin urmare, cel puțin din acest punct de vedere, în zorii celei de-a Cincea Revoluții Industriale care stă sub zodia AI-ului, a realității augmentate, a computerelor cuantice, a nanotehnologiei și a simbiozei dintre om și mașină, cum spunea un slogan de pe vremuri: “viitorul sună bine!”
—--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Bibliografie Online:
https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/trecut-prezent-si-viitor-in-it-ul-romanesc-1685659.html
https://romania.europalibera.org/a/32153494.html
https://programatinromania.wordpress.com/2012/04/17/istoria-partea-1-zorii-1990-1996/
https://www.revistabiz.ro/optimism-moderat-pentru-industria-it-din-romania-in-2024/
https://cniv.ro/documents/26/CNIV_Volum_Aniversar_2023_-_Versiune_Online_DPxioQg.pdf
https://antreprenor.digital/top-10-antreprenori-de-succes-din-romania/
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
