Monitorizarea începe de la ora 08:00 dimineața și continuă din 3 în 3 ore până la ora 22:00. După fiecare interval de 3 ore, dacă este cazul, pagina este actualizată cu știrile noi care ar putea interesa un antreprenor și nu numai.
Știrile zilei vor fi așezate într-o ordine descrescătoare a importanței informațiilor, de la cea mai importantă știre a zilei pentru mediul antreprenorial și pentru cel economic în general. Topul va fi actualizat pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.
Topul știrilor zilei
- 1. Primele RCA vor fi calculate după o nouă formulă, realistă, care însă va duce la majorarea prețurilor polițelor. Șoferii din București și Ilfov vor avea cele mai scumpe polițe.
KPMG, firma angajată să calculeze pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) prețurile de referință pentru RCA, va opera mai multe schimbări ale formulei de calcul, anunță Economica.net. Automobilele înregistrate în București și Ilfov, adică în jur de 1,5 milioane de unități sau circa 15-20% din totalul autovehiculelor din România, vor constitui o categorie specială în calculul tarifului de referință RCA, au arătat, pentru Economica, surse din mai multe zone.
- De ce este importantă știrea:
Noua analiză de calcul a KPMG a fost comandată de Autoritatea de Supraveghere Financiară și va fi, cel mai probabil, baza schimbărilor propuse pentru piața RCA pentru 2025. Altfel spus, calculul care va motiva creșterea semnificativă a polițelor de asigurare auto. ASF dorește să evite alte falimente ale unor asiguratori, dar pentru acest lucru are nevoie de schimbarea modului de calcul în special pentru șoferii din București și Ilfov care trebuie să plătească mai mult decât cei din alte județe. Aici, anunță tot Economica.net, la nivel de frecvență, în capitala României frecvența accidentelor la 100 de polițe RCA este de 11, iar în Paris este de 3. De asemenea și costul reparațiilor este, în București și celelalte orașe mari, semnificativ mai ridicat decât în zonele rurale sau orașele mici.
- 2. Fonduri de garantare a vacanțelor pe ideea asigurărilor auto.
Patronatele din turism încearcă să convingă Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului să realizeze proiecte legislative care să permită înființarea și funcționarea a două fonduri de garantare, anunță Termene.ro. Un fond va garanta sejururile anulate de hotelieri sau companiile intrate în insolvență. Al doilea va garanta bilete de avion anulate de companiile de transport aerian. Prin înființarea celor două entități, România s-ar alinia practicilor din alte țări, precum Franța, Germania, Marea Britanie și Danemarca.
De ce este importantă știrea:
În 2023, 11 milioane de români și-au făcut vacanța în România și 7,2 milioane de români au plecat în străinătate, conform datelor statistice oficiale. În aceste cifre, o persoană poate fi prezentă cu două sau trei vacanțe, statisticile țin cont doar de naționalitatea turistului.
Cu fondurile de garantare, cele 18,2 milioane de vacanțe făcute de români ar fi garantate în cazul unor insolvențe, probleme meteo, restricții de circulație în anumite zone și orice alt motiv obiectiv. Problema proiectelor este că nu patronatele și nici ministerul nu știu cum va fi alimentat fondul de garantare a sejururilor. Ideea cea mai simplă este ca turistul să mai plătească o taxă de asigurare de câțiva euro. Această metodă va fi aplicată pentru fondul de garantare a biletelor de avion, unde turistul va achita o taxă de un euro la fiecare zbor, bani care vor ajunge în fondul de garantare a zborurilor.
- 3. Banca Transilvania cumpăra BRD Pensii și își arată dorința de a crește creditarea statului și a mediului privat.
Grupul Financiar BT, a confirmat ieri după-amiază că, prin Banca Transilvania și BT Investments, a ajuns la un acord cu BRD-Groupe Societe Generale și Societe Generale Assurances pentru achiziția BRD Pensii (BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private), companie cu activitate în România, în domeniul pensiilor private obligatorii (Pilonul II) și al celor facultative (Pilonul III).
După depozitele bancare, pensiile private sunt al doilea cel mai important activ financiar al populației, o acumulare istorică de capital pentru România. De aceea sistemul de pensii private reprezintă o sursă stabilă de capital care contribuie la finanțarea statului, dar și a mediului privat, având o perspectivă investițională pe termen lung, susține Profit.ro.
De ce este importantă știrea:
BRD Pensii, care are în administrare active de peste 5,5 miliarde de lei în Pilonul 2 și circa jumătate de milion de clienți. Activele de aproape 1,1 miliarde de lei îi va oferi stabilitate Grupului BT și conform regulilor bancare îi va permite instituției bancare să-și crească oferta de creditare către stat, dar mai ales către mediul privat. Cu cât activele unei bănci sunt mai mari, cu atât oferta de creditare poate fi mai avantajoasă pentru clienți pe termen mediu și lung.
- 4. Falimentul șantierului naval din Mangalia. Războiul legal care confirmă eșecul politicilor publice din domeniul industriei navale.
Europa Liberă anunță că Damen Holding BV a cerut marți deschiderea procedurii de faliment în cazul Damen Shipyards Mangalia pentru datorii neachitate și scadente de mult timp. „Este vorba de o sumă de aproximativ 160 de milioane de euro. Reprezintă împrumuturile scadente pe care Damen le-a acordat societății de la momentul preluării acțiunilor, din 2018, până în prezent”, a explicat pentru Europa Liberă președintele Sindicatului Liber Navalistul, Laurențiu Gobeajă. Acțiunea vine după ce olandezii au cerut deja, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Viena, rezilierea acordului de asociere din 2018 prin care statul român devenea acționar majoritar al companiei Damen Shipyards Mangalia SA.
De ce este importantă știrea:
Și prin această acțiune de cerere a insolvenței pentru șantierul naval din Mangalia, considerat cel mai mare din țară, Damen încearcă să iasă dintr-un parteneriat cu statul.
Dorința Damen de a ieși din parteneriatul cu statul este probabil ultimul semn al eșecului politicilor publice din ultimul deceniu din domeniul construcțiilor navale. De fapt, singura politică publică a fost intenția de a sprijini unul dintre porturile navele majora, Constanța sau Mangalia, pentru a realiza nave militare pentru Marina Română și astfel pentru a-și dezvolta și moderniza capacitatea de producție. Cum contractul a fost dat concurenței care nu avea în România tehnologia și infrastructura pentru construi apoi astfel de nave militare, concurență care apoi a și cerut majorarea prețurilor propuse cu care a învins Damen, compania olandeză s-a simțit nedreptățită și încearcă să-și limiteze investițiile la șantierul naval din Galați.
În ultimii ani, pentru a face față transportului de marfă tot mai ridicat dinspre Asia spre Europa și Americi, comenzile de nave de transport marfă a crescut pentru șantierele navale din întreaga lume. România nu a prins nici acest val pentru a atrage comenzi și investiții în șantierele autohtone.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
