Semnătura electronică: Ce este, tipuri și cum se obține?

Semnătura electronică: Ce este, tipuri și cum se obține?
În contextul digitalizării și al actualei pandemii, fluxul de documente transmise electronic capătă o însemnătate din ce în ce mai mare, iar securizarea și autentificarea acestor documente prin semnătură electronică devine astfel din ce în ce mai importantă.

Ce este semnătura electronică?

Semnătura electronică sau digitală este definită de Legea nr.455 din 18 iulie 2001 (publicată în M.Of. nr. 429/31 iul. 2001) privind semnătura electronică, drept „date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare”.

Definiția este aproape similară cu cea oferită de de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului european și al Consiliului din 23 iulie 2014, privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice: „date în format electronic, atașate la sau asociate logic cu alte date în format electronic și care sunt utilizate de semnatar pentru a semna”. Totuși, în caz de conflict de interpretare a legii trebuie știut că definiția din Regulamentul UE, precum și orice alte dispoziții din acesta primează în fața legii naționale.

Tipuri de semnătură electronică

Din punct de vedere legal putem vorbi despre:

  • semnătură electronică extinsă;
  • semnătură electronică avansată;
  • semnătură electronică calificată.

Semnătura electronică extinsă

Astfel, Legea nr. 455/2001 ne oferă definiția semnăturii electronice extinse pe care o caracterizează ca fiind „acea semnătură electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  • este legată în mod unic de semnatar;
  • asigură identificarea semnatarului;
  • este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
  • este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Pe de altă parte, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 vorbește de semnătură electronică avansată și semnătură electronică calificată.

Semnătura electronică avansată

Semnătură electronică avansată, potrivit actului normativ european menționat, este o semnătură electronică ce îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 26 din respectivul regulament, respectiv:

  • face trimitere exclusiv la semnatar;
  • permite identificarea semnatarului;
  • este creată utilizând date de creare a semnăturilor electronice pe care semnatarul le poate utiliza, cu un nivel ridicat de încredere, exclusiv sub controlul său;
  • este legată de datele utilizate la semnare, astfel încât orice modificare ulterioară a datelor poate fi detectată.

Documentele semnate cu semnătură electronică avansată au valoare juridică de înscrisuri sub semnătură privată. Totuși, dacă o instituție publică decide să utilizeze în relația cu cetățenii semnătura avansată emisă de Ministerul Afacerilor Interne atunci, în temeiul art. 27 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, este obligată să recunoască orice semnătură avansată emisă de orice prestator de servicii de încredere din Europa.

O semnătură electronică avansată nu va fi recunoscută însă legal în alte state membre UE.

Semnătura electronică calificată

Semnătură electronică calificată, la rândul său, reprezintă o semnătură electronică avansată care este creată de un dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificat și care se bazează pe un certificat calificat pentru semnăturile electronice.

Semnătura electronică calificată bazată pe un certificat calificat eliberat de un stat membru al Uniunii Europene (UE) este recunoscută drept semnătură electronică calificată în toate celelalte state membre. Documentele semnate cu o semnătură electronică calificată au aceeași valoare ca documentele semnate olograf și sunt considerate act autentic (certificate de o autoritate).

Un certificat calificat pentru semnătură electronică înseamnă un certificat pentru semnăturile electronice care este emis de un prestator de servicii de încredere calificat.

În prezent, în România, sunt înregistrați cinci prestatori calificați - AlfaTrust Certification S.A., Centrul de Calcul S.A., Certsign S.A., DigiSign S.A., Trans Sped S.R.L. – la care se daugă alte două companii înregistrate în Italia - Namirial și Infocert.

Cum obții semnătura electronică?

Obținerea semnăturii electronice se face prin solicitarea unui certificat digital de la unul dintre prestatorii calificați din domeniu.

Actele necesare pentru obținerea semnăturii electronice sunt actul de identitate (în cazul persoanelor fizice) sau actele de identificare ale firmei (certificatul de înregistrare la ONRC, certificatul de înregistrare a CUI). De asemenea, în cazul în care veți opta pentru verificarea identității prin înregistrarea video, este necesară și transmiterea/înregistrarea datelor biometrice ale persoanei respective.

Crearea semnăturii electronice calificate se poate face numai în baza certificatelor calificate emise contra cost de prestatorii de servicii de încredere calificați, a căror activitate este autorizată și verificată de către autorități. Totodată, aceștia vor oferi solicitantului certificatului digital toate aplicațiile necesare pentru emiterea semnăturii digitale.

Pentru înregistrarea semnăturii electronice în relația cu ANAF sunt necesare:

  • cererea pentru utilizarea unui certificat digital calificat (formularul 150);
  • documentul de identitate al titularului certificatului calificat, în original și copie;
  • documentul care atesta calitatea titularului certificatului calificat de reprezentant legal al contribuabilului;
  • documentul de împuternicire, autentificat de notarul public, din care rezultă dreptul titularului certificatului calificat de a semna declarațiile fiscale pentru contribuabil (dacă titularul certificatului calificat nu are și calitatea de reprezentant legal al contribuabilului).

Formularul 150 se obține de la ANAF în urma confirmării certificatului digital primit de la furnizorul de certificate.

Care sunt avantajele unei semnături electronice?

Semnătura electronică permite eficientizarea afacerii pentru companii și partenerii acestora, prin comunicarea rapidă, de oriunde și oricând, în mod legal și în deplină siguranță, eliminându-se consumul ineficient de timp, resurse umane și combustibil. Ea permite și eliminarea totală a cheltuielilor legate de manipularea documentelor pe hârtie (imprimare, trimitere, procesare).

Semnătura electronică are valoare legală, validitatea semnăturii electronice utilizate fiind ușor de demonstrat și de necontestat.

Un document semnat electronic se supune clauzei juridice de nonrepudiere, adică semnatarul nu poate susține că nu a semnat acel document.

În plus, există garanția că datele din documentul semnat digital nu au fost vizualizate sau alterate de persoane neautorizate, iar semnătura electronică este mult mai greu de falsificat decât ștampila și semnătura de mână.

Unde poți utiliza semnătura electronică?

Semnătura electronică poate fi utilizată:

  • în relația cu ANAF sau orice alte instituții ale statului;
  • la depunerea declarațiilor online;
  • la semnarea documentelor trimise către Oficiului Național al Registrului Comerțului;
  • la transmiterea rapoartelor lunare către CNAS;
  • în relația cu băncile sau cu partenerii de afaceri;
  • la autentificarea pentru depunerea documentației și participarea la licitații prin SEAP și SICAP;
  • la transmiterea rapoartelor către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare;
  • la semnarea și/sau criptarea e-mail-urilor;
  • la semnarea facturilor electronice.

Astfel, cu semnătura electronică simplă care prezintă un nivel mai scăzut de încredere se pot semna e-mail-uri sau documente electronice cu un nivel scăzut de risc, cum ar fi recipisele sau chitanțele.

Semnătura electronică avansată, ce necesită un certificat digital simplu, care prezintă un nivel mediu de încredere poate fi utilizată la autentificarea unor e-mail-uri și/sau documente electronice cu nivel mediu de risc (cereri de concediu, deconturi sau formulare, documente însoțitoare, procese-verbale).

În sfârșit, semnătura electronică calificată, cu un nivel ridicat de încredere, poate fi uttilizată la semnarea documentelor în relația cu statul, contractelor de credit, contractelor de muncă, contractelor comerciale sau de prestări de servicii, mandatelor de reprezentare, contractelor de mediere, facturilor fiscale, documentelor medicale (buletine de analiză, fișe de internare sau externare).

Semnătura electronică poate fi utilizată şi în domeniul construcţiilor, arhitecturii şi urbanismului.

Ce mai trebuie să știm despre semnătura electronică?

Alături de cele două acte normative menționate la începutul acestui articol, mai există și Legea nr. 162/2020, în vigoare de la 7 august 2020, care prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice, pe baza faptului că noua carte de identitate va conține un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Acest fapt va face mult mai ușoară autentificarea noastră online, ca persoane fizice, în cadrul interacțiunii cu diverse instituții ale statului.

Vom putea, astfel, să semnăm online documente pe care să le transmitem prin Internet și să depunem acte și formulare oficiale. Termenul-limită pentru emiterea cărților de identitate electronice este prevăzut în Regulamentul (UE) 2019/1157 și este stabilit pentru data de 2 august 2021.

Concluzii

Inițiativa Executivului de includere a unui certificat de semnătură electronică în viitoarele cărți de identitate constituie o idee foarte inspirată care va ușura mult utilizarea procedurii de semnare electronică.

Este însă nevoie de mai multe clarificări legislative referitoare la ce tip de semnătură electronică va fi acceptat în diferite contexte în care este posibilă utilizare sa.

Citește și Diferențe între tipurile de semnătură electronică, un articol în care am sintetizat discuțiile purtate cu George Anghel, coordonator Ghișeul.ro, într-unul dintre webinariile Termene.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business
Distribuie acest articol