Șomaj tehnic, dispozițiile concrete ale OUG 32/31.03.2020

Șomaj tehnic, dispozițiile concrete ale OUG 32/31.03.2020
Angajații, PFA-urile și II-urile, sportivii, cei care obțin drepturi de autor, liber profesioniștii și, poate surprinzător - asociații și administratorii societăților comerciale, se încadrează în definiția și scopul Ordonanței.

OUG nr. 32 din 30 martie 2020 a adus modificările și completările ce fuseseră anunțate de acum câteva zile cu privire la OUG 30/ 2020 privind șomajul tehnic, iar ministrul muncii a explicat, în conferința de presă din 31 martie, măsurile luate.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a adus și mai multe clarificări printr-un comunicat de presă emis în aceeași dată.

Statul plătește indemnizația de șomaj tehnic

  • șomajul tehnic de 75% va fi plătit direct de către stat, tuturor categoriilor de angajatori afectați de pandemie, în maxim 15 zile de la depunerea actelor
  • nu e necesar ca angajatorii să avanseze banii. Prin adoptarea explicită a acestei măsuri, guvernul a confirmat oficial interpretarea noastră în privința mecanismului de plată instituit prin OUG nr. 30
  • în 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajatori a sumelor virate de stat, aceștia vor distribui banii salariaților
  • plata indemnizației se va face către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale

Durata măsurii

  • facilitatea se acordă pe durata stării de urgență, care expiră în data de 16 aprilie, cu posibilitatea de prelungire, în funcție de evoluția situației
  • cererile și declarațiile pe propria răspundere în vederea obținerii sprijinului oferit de guvern pot fi depuse începând de astăzi, 1 aprilie

Cine beneficiază

Angajatorii (de fapt salariații lor)

  • toți angajatorii - indiferent dacă sunt firme mici, mijlocii sau mari, care au întrerupt activitatea total / parţial sau au redus activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și
  • au evidențiat în REVISAL angajații cărora li se suspendă CIM din inițiativa angajatorului (art. 52, alin.1, lit c Codul Muncii) până la încetarea stării de urgență provocată de COVID 19

Structurile sportive

  • persoanele cu contracte de activitate sportivă, antrenorii, arbitrii

Persoanele care obțin venituri exclusiv din drepturi de autor și drepturi conexe

  • de exemplu: scriitori, compozitori, fotografi, artiști plastici etc.

Alți profesioniști

„Alţi profesionişti” sunt persoanele reglementate de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil - „sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere”

Primesc indemnizația doar „profesioniștii” care întrerup total activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, conform ordonanței.

S-a eliminat prevederea ca profesioniștii să NU dețină calitatea de angajatori.

Conform comunicatului de presă din 31 martie al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, persoanele incluse în această categorie care pot solicita indemnizație sunt:

  • PFA – urile
  • Întreprinderile individuale
  • Întreprinderile de familie
  • Profesiile liberale

Categoriile de beneficiari enumerate în comunicat nu acoperă însă toată paleta de „profesioniști”, în opinia noastră existând și alte persoane care se circumscriu definiției din Codul civil și au dreptul la indemnizație.

Este de notat că un comunicat de presă nu are caracter normativ, iar dispozițiile ordonanței prevalează. Găsiți interpretarea noastră argumentată cu privire la cine sunt „profesioniștii” la finalul articolului.

Cuantumul indemnizației de șomaj tehnic

Valoarea indemnizației pentru angajat este de maxim 4072 lei brut (75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020 (75% x 5.429 = 4071,75 lei).

Indemnizația asigurată de stat poate fi suplimentată de angajator cu diferența până la minimum 75% din salariul de bază efectiv al angajatului, dacă bugetul angajatorului permite.

Valoarea indemnizației pentru PFA, II, drepturi de autor și liber profesioniști este de 4072 lei brut.

Persoanele cu contracte de activitate sportivă – 75% din drepturile bănești aferente prestației sportive, maxim 4072 lei brut.

Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, netul rezultat fiind în cuantum de 2382 lei (banii efectiv încasați).

Situații speciale

Angajatul cu mai multe CIM-uri, din care cel puțin unul cu normă întreagă este activ, nu beneficiază de indemnizație;

Angajatul cu mai multe CIM-uri, toate suspendate, beneficiază de indemnizația aferentă contractului individual de muncă cel mai avantajos.

Ce nu se mai cere

- Nu mai este necesar CSU

- Au fost eliminate condiționările de indicatori financiari (lipsa capacității financiare de a achita plata tuturor salariilor angajaților, diminuarea încasărilor cu 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020)

- Nu mai există limitarea în funcție de numărul total al salariaților (plata șomajului tehnic era prevăzută anterior doar pentru maxim 75% dintre angajați)

Declarația pe propria răspundere

Angajatorii își asumă răspunderea pentru corectitudinea și pentru veridicitatea datelor înscrise în documentele depuse.

Ministrul muncii a reiterat că plata indemnizației nu va fi condiționată de o verificare din partea autorităților asupra corectitudinii declarațiilor, dar că statul se bazează pe onestitatea angajatorilor români, urmând ca ulterior să fie efectuate verificări, pe eșantioane de angajatori.

Cum se obține indemnizația pentru angajați

Cererile și declarațiile pe propria răspundere în vederea obținerii sprijinului oferit de guvern pot fi depuse începând de astăzi, 1 aprilie 2020.

Documentele se depun prin poșta electronică la AJOFM-urile de la sediul social, astfel:

  • cerere semnată și datată de reprezentantul legal
  • declarație pe propria răspundere
  • lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului

Fiecare AJOFM are o adresă de email dedicată pentru preluarea documentelor: numejudet@anofm.gov.ro (ex: braila@anofm.gov.ro).

Cum se obține indemnizația pentru alți profesioniști

Documentele se pot transmite către Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) de astăzi, 1 aprilie 2020.

Documentele care trebuie depuse:

  • Cerere
  • Declarație pe proprie răspundere
  • Alte acte ce pot ajuta în soluționarea solicitării (ex: extras de cont bancar).

Modelele documentelor au fost aprobate prin Ordinele nr. 740, 741, 742, 743/31 Martie 2020 al Ministrului Muncii şi Protecției Sociale, publicate în Monitorul Oficial nr. 0269 din 31 Martie 2020.

Situații interpretabile și interpretarea noastră

Mai multe situații concrete nu par să fie acoperite de formulările legale. Să vedem totuși dacă este așa:

Angajatul cu mai multe CIM-uri, toate cu normă parțială, dintre care doar unele suspendate

Am văzut un punct de vedere al unui AJOFM, prin care se arăta că în aceasta situație angajatul ar beneficia de indemnizația aferentă CIM-ului cel mai avantajos.

Dar, așa cum este formulată ordonanța acum, această interpretare nu are bază legală.

Ordonanța prevede expres plata indemnizației pentru angajații cu mai multe CIM-uri, cu condiția ca toate să fie suspendate, angajatul beneficiind de CIM cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Iar pentru că actul normativ nu distinge între situația CIM-urilor cu normă întreagă și a celor cu normă parțială, rezultă că aceeași dispoziție se aplică amândurora. Consecința este că, potrivit legii, indemnizația nu poate fi obținută dacă nu sunt suspendate toate CIM-urile cu normă parțială.

Pensionarii care au și CIM care a fost suspendat

Scopul ordonanței este acela de a nu lăsa persoanele „a căror activitate nu mai poate fi realizată pe perioada instituirii stării de urgenţă” fără venituri, iar pensionarii nu par a se încadra în acest scop, din moment ce obțin venituri din pensie.

Cu toate acestea, atât timp cât pensionarii sunt titulari ai unui CIM are a fost suspendat, și nu au fost exceptați expres de la aplicarea OUG 32, în opinia noastră ar fi discriminatoriu ca aceștia sa nu beneficieze de indemnizația de șomaj tehnic.

Alți profesioniști

De prevederile ordonanței 32 beneficiază și „alţi profesionişti”, astfel cum sunt reglementaţi de Codul civil, [...] care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2.

Profesioniștii sunt definiți de art. 3 Codul Civil ca fiind „toţi cei care exploatează o întreprindere”, fără însă ca termenii de profesioniști sau întreprindere să fie definiți.

Pentru clarificare, Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil („LPA”) include în noţiunea "profesionist" comercianții, (art. 8 LPA), iar „referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului” (art. 6 LPA).

În „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2014, Fl. A. Baias et.al, autorul Pavel Perju arată că „Asadar, sunt profesioniști atât titularii intreprinderilor de tip comercial clasic (societățile comeciale, regiile, organizațiile cooperatiste, comercianții-persoană fizică), cât și persoanele care exercită profesii liberale sau reglementate (medici, ziaristi, avocați, notari), precum și instituțiile publice (spitale, universități, teatre) și organizații non- guvernamentale (fundații, asociații, cluburi sportive, culte religioase).”

Având în vedere textele legale și interpretarea doctrinară citată, în noțiunea de „alți profesioniști” prevăzută de OUG 32, precum și în scopul actului normativ, se încadrează următoarele categorii de persoane care au întrerupt total activitatea ca urmare a stării de urgența, indiferent dacă au sau nu angajați:

  • PFA-urile, întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF)
  • toate formele de organizare ale liber-profesioniștilor.

Deși în comunicatul Ministerului Muncii se arată că beneficiază de indemnizație liber-profesioniștii, fără nuanțări, acest lucru poate fi privit ca o inexactitate.

Aceasta pentru că, conform OUG nr. 29/ 2020, fac excepție profesiile de interes public care au obligația să asigure continuitatea, cum ar fi avocații, notarii și executorii judecătorești.

Obligația asigurării continuității conduce la neîndeplinirea condiției întreruperii totale a activității. Depunerea documentelor pentru obținerea indemnizației de către membrii acestor profesii poate presupune că nu a fost asigurata continuitatea și poate avea ca efect sancționarea disciplinară, până la excluderea din profesie.

Puteți consulta în acest articol anterior lista liber-profesioniștilor.

  • societățile comerciale

După cum am arătat anterior, categoriile de beneficiari enumerate explicit în comunicatul de presă al ministerului nu acoperă toată paleta de „profesioniști”, poziția exprimată de Minister prin comunicat venind pe acest aspect în contradicție cu textul OUG nr. 32.

Societățile comerciale se circumscriu definiției profesioniștilor din Codul civil, la care face trimitere expresă OUG nr. 32.

În acest sens este de reținut opinia exprimată în opera citată mai sus de autorul Pavel Perju: „Profesioniști sunt in mod obișnuit [...] persoanele juridice cum sunt societățile comerciale, organizațiile cooperatiste, regiile autonome, societățile civile cu personalitate juridică, grupurile de interese economice, asociațiile și fundațiile care exercită și activităti economice [...]”

Ca atare, societățile comerciale ar trebui să aibă - conform ordonanței și cu îndeplinirea celorlalte condiții legale, dreptul la indemnizație.

„Întreprinderea poate fi exploatată de proprietar sau de un reprezentant al proprietarului. Noul cod civil definește nu întreprinderea în sine, ci exploatarea unei întreprinderi, adică exercițiul sistematic al unei activități economice, cu sau fără scopul de a obține profit. Rezultă că, de regulă, cel care își asumă riscul întreprinderii, pe cont propriu, este titularul întreprinderii”, conform aceluiași autor citat.

Cel care exploatează întreprinderea, „titularul întreprinderii”, este asociatul / asociații în cazul societăților comerciale cu răspundere limitată. Societățile comerciale nu există pentru a face profit pentru ele însele, ci pentru a îl obține și distribui asociaților. Aceștia sunt cei care se asociază (pun în comun resursele lor) pentru a exploata întreprinderea. Deciziile le aparțin asociaților, iar administrarea întreprinderii revine administratorului. Ambele categorii, asociați și administratori, trăiesc (uneori exclusiv) din veniturile obținute din „exploatarea întreprinderii”.

În concluzie, asociații societăților comerciale ar trebui sa primească indemnizația dacă au întrerupt complet activitatea în contextul stării de urgență, fiindu-le astfel afectate veniturile.

Ordonanța nu prevede expres condiția ca persoana să fi rămas complet fără venituri, dar ar putea exista discuții justificate dacă aceasta înregistrează venituri din alte surse.

Însă, pentru asociații societăților comerciale care înregistrau venituri strict din exploatarea societății și nu mai au alte surse de venit, există în opinia noastră fundament în OUG 32 pentru obținerea indemnizației de 75%.

Dar profesionist este și cel care exploatează întreprinderea în numele titularului, „reprezentantul proprietarului”, conform aceluiași autor mai sus citat, prin această interpretare fiind incluși și administratorii în sfera persoanelor care ar putea beneficia de indemnizație.

În opinia noastră, aceasta interpretare este posibilă cu condiția ca mandatul de administrator să fi fost remunerat pe timpul cât societatea a funcționat.

Condiția pentru ca cei care exploatează societăți comerciale să primească indemnizație ar fi ca activitatea să fi fost întreruptă total pe perioada stării de urgență. Condiție care poate fi considerată îndeplinită dacă:

  • pe perioada stării de urgență intervine suspendarea voluntară a activității firmei;
  • dacă societatea este una dintre cele a căror activitate a fost suspendată prin decizii ale autorităților - de ex. restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, activități culturale, științifice, artistice, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear şi de îngrijire personală.

Conform statisticilor termene.ro, în România există 473834 de firme unipersonale (unic asociat și administrator) cu bilanț depus 2018. În firmele unipersonale, asociatul-administrator este de multe ori cel care execută prestațiile, veniturile din firmă fiind poate singurele venituri obținute. Cum nu există vreo obligație și nici vreo rațiune pentru care asociatul/administratorul să încheie și un contract de muncă cu societatea pentru contribuția sa majoră la obținerea veniturilor, fără o astfel de interpretare, aceste persoane fizice ar rămâne fără venituri ca urmare a întreruperii activității prin decizia autorităților de stat, la fel ca celelalte persoane fizice vizate expres de OUG.

Dintre societățile comerciale unipersonale, 17396 au CAEN-uri afectate direct de deciziile autorităților - hoteluri si alte facilitați de cazare, restaurante și baruri. Este adevărat ca o parte pot să desfășoare alte activități generatoare de venit, dar, în caz contrar, asociații acestora sunt lipsiți complet de venituri din afacere din motive neimputabile lor.

Scopul declarat în expunerea de motive a ordonanței, este să susțină financiar persoanele „a căror activitate nu mai poate fi realizată pe perioada instituirii stării de urgență, afectând drepturile salariale şi veniturile acestora”.

Ca atare, neincluderea asociaților și administratorilor de societăți comerciale afectate între beneficiarii indemnizației de 75% din salariul mediu brut nu este nici în litera, nici în spiritul Ordonanței nr. 32, având în vedere scopul declarat al acesteia.

Subliniem din nou că un comunicat de presă, cum este cel în care societățile comerciale nu au fost incluse în categoria profesioniștilor nu are caracter normativ, prevalând dispozițiile ordonanței. După cum comunicatul nu dă dreptul la indemnizație liber-profesioniștilor obligați la continuitate prin ordonanță, deși așa ar putea părea din modul în care a fost formulat, tot astfel, nu poate exclude de la indemnizație profesioniștii care nu au fost enumerați în comunicat.

Modul în care aceștia pot aplica pentru indemnizație este identic cu cel descris mai sus pentru restul de profesioniști iar, în cazul în care le va fi refuzată indemnizația de autoritățile competente, aceștia au deschisă opțiunea de a contesta măsura.

Concluzia, asociații și administratorii de societăți comerciale, deși lipsiți poate complet de venituri prin măsurile dispuse de autorități, se află în acest moment într-o stare de maximă insecuritate. Deși ordonanța 32 îi include între beneficiarii finali ai indemnizației, pozițiile exprimate de Minister și de AJOFM-uri, precum și documentațiile aferente, par să îi scape din vedere.

Pentru că situația lor se încadrează în scopul declarat al ordonanței, și nu sunt cu nimic diferiți de PFA-uri (cel puțin în ce privește societățile unipersonale sau familiale), care vor încasa indemnizație fixă, ar fi de așteptat ca guvernul să intervină urgent cu clarificări suplimentare prin care să introducă explicit asociații și administratorii de societăți în procedurile practice de acordare a indemnizației de șomaj tehnic.

Articol scris de George Vlănțoiu, avocat fondator Vlănțoiu și Asociații: Avocatură de business, Dreptul muncii, Protecția datelor cu caracter personal, Dreptul Internetului.

Pe această temă am discutat cu George Vlănțoiu și în cadrul webinarului Termene.ro de luni, 30 martie 2020. Poți citi întregral materialul și vizualiza înregistrarea webinarului aici: CSU și șomajul tehnic.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Covasna. De la Domo și Producție Zarah Moden la Fabrica de Lapte Brașov și HS Timber Reci. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business