De ce guvernul nu sprijină proiectul de lege privind dublarea contribuțiilor pentru pensiile private facultative

Guvernul și senatorii nu sprijină proiectul depus în Parlament de „majorare a plafonului anual care reprezintă venit neimpozabil și care nu se include în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii în cazul contribuției suportate de angajator pentru angajații proprii la nivelul a 10% din valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată” din cauza lipsei predictibilității fiscale care ar duce aprobarea inițiativei. Cel puțin așa reiese din punctul de vedere al guvernului trimis la inițiativa de lege.

Este vorba de contribuția deductibilă care în acest moment este de 5% din impozitele sociale plătite de un angajator pentru un salariat. „Mai exact, în limita a 5% din taxele sociale datorate pentru un angajat, celebrul 25% din salariul brut, o sumă de maximum 400 de euro nu ajunge în sistemul național de pensii pentru a achita pensiile la zi, ci este direcționat către pensiile private facultative care vor fi încasate direct chiar de contributor”, ne explică Iuliana Andreea Cotea, expert fiscal.

De ce Guvernul nu sprijină inițiativa

O parte din motivele pentru care Executivul a transmis Parlamentului că nu sprijină acest proiect sunt următoarele:

Acordurile cu UE nu permit. „Revizuirea legislației fiscale în conformitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este proiectată să aibă un impact pozitiv estimat la 0,5% din PIB, în comparație cu media perioadei 2019-2020, începând cu anul 2025”, se precizează în punctul de vedere al Guvernului trimis la Camera Deputaților.

„În acest context, este esențial să se analizeze cu atenție implicațiile adoptării inițiativei legislative în cadrul evaluării conform angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, luând în considerare totodată constrângerile bugetare existente, se specifică în document”, se mai precizează în documentul amintit.

Echitate cu profesiile liberale. Totodată, în punctul de vedere al Guvernului se mai susține că facilitatea fiscală acordată persoanelor fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor este reglementată în prezent în mod similar și pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, pentru care venitul net anual se calculează pe baza datelor din contabilitate. În cadrul aceluiași plafon anual, contribuțiile la fondurile de pensii facultative, efectuate în scopul personal al contribuabilului, sunt considerate cheltuieli deductibile limitat.

Ar afecta creșterea economică. „Pentru a asigura un regim fiscal unitar și nediscriminatoriu, s-a analizat necesitatea actualizării pragului deductibil și în acest context. De asemenea, aceasta ar trebui să aducă un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, mai simplu și mai transparent, capabil să susțină mai bine economia, urmărindu-se reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice”, se mai precizează în punctul de vedere al guvernului.

Proiectul

Un grup de 48 de parlamentari a propus creșterea până la 10% sumele deductibile pe care firmele nu plătesc taxe când vine vorba de un angajat, acum acestea fiind de 5% sau maximum 400 de euro. Este vorba de sume „pentru care se acordă deductibilitate la calculul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în cazul contribuției suportate de angajați, la pilonul III de pensii de la nivelul anual de până la echivalentul în lei a 400 euro, reglementat în prezent”, se precizează în inițiativa legislativă.

Practic, inițiatorii susțin că angajatul actual trebuie să beneficieze de șansa de a contribui direct la propria pensie. Analiza, informațiile următoare aparțin parlamentarilor care au propus proiectul de lege.

• „Sistemul actual de pensii din România este format din 3 piloni, fiecare avându-și utilitatea și caracteristicele specifice în garantarea unui venit pentru cetățenii care se retrag de pe piața muncii”.
• „În general, în ceea ce privește angajatul român, Pilonul I, cunoscut și sub denumirea de „pensie de stat”, respectiv Polonul II, cunoscut sub denumirea de „pensie privată obligatorie” stârnesc cel mai mare interes pe piața forțe de muncă datorită obligativității ce le înconjoară. Pilonul III reprezintă pensia privată facultativă”.
• „Mai exact, în conformitate cu Legea nr. 263/2010, din orice salariu brut un procent de 25 este virat automat către Casele de Asigurări Sociale, iar 3,75% din procentul brut menționat anterior este redirecționat către un fond de pensie privat”.
• „În concret, potrivit datelor statistice declinul sistemului de pensii de stat va avea loc după anul 2030, moment în care persoanele născute după 1966 vor părăsi câmpul muncii și vor depăși numărul de angajați aflați pe piața muncii. Consecința principală a acestui eveniment va fi scăderea pensiei medii lunare datorită scăderii raportului dintre pensia media nominală netă și câștigul mediu net”.
• „Una dintre soluții este îndreptarea înspre Polonul III de pensii, cunoscut sub denumirea de „pensie privată facultativă”, reglementată actualmente prin Legea nr.204/2006”.
• „Potrivit aceste lege, în momentul de față, suma deductibilă din salariul brut al unui angajat este de maxim 400 de euro într-un an”.
• „Necesitatea dublării cuantumului neimpozabil ce poate fi acumulat de către un angajat într-un an fiscal este una evidentă, în special datorită faptului că acea suma ar putea ajunge să compenseze, în mod real lipsurile pe care angajații le vor întâmpina n cazul sumele pe care ar trebui să le primească de la celelalte două tipuri de pensii”.

Stadiul proiectului în Parlament

„Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative” este concluzia Executivului de la Palatul Victoria într-un punct de vedere trimis la Camera Deputaților la începutul lunii aprilie. Asta pentru că proiectul a ajuns acum în dezbateri la Camera Deputaților, cameră cu rol decizional. Până să ajungă la comisiile din Camera Deputaților și posibil apoi la un vot al deputaților, inițiativa a fost deja respinsă de senatori. În cazul proiectelor legislative, Senatul are rol de primă cameră, de cameră de sesizare a Parlamentului, pentru inițiative sau decizii aprobate de guvern.

Despre cheltuieli deductibile

Cheltuielile deductibile conform legii sunt „acele cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice”, conform principiului stabilit de Codul Fiscal (art. 25). În acest context, deducerea TVA-ului este un concept distinct, chiar dacă ambele termeni implică ideea de deductibilitate. Deducerea TVA-ului se referă la posibilitatea de a scădea TVA-ul plătit pe cheltuieli de la TVA-ul colectat, conform regulilor fiscale specifice.

Care sunt cheltuielile deductibile:

• cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice;
• cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor;
• cheltuieli reglementate prin acte normative în vigoare (taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale).

Care ar fi cheltuielile deductibile parțial specificate în Art. 25 din Codul Fiscal:

Printre cheltuielile cu deductibilitate limitată, se regăsesc următoarele:

• cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2%, aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cele de protocol;
• cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii;
• scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
• pierderile tehnologice cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
• 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului;
• cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve;
• cheltuielile cu dobânzile și diferențele de curs valutar;
• ajutoare de înmormântare, ajutoare pentru bolile grave și incurabile, ajutoare pentru naștere, ajutoare pentru proteze, ajutoare pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;
• cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor (creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea);
• amortizarea.