Guvernul se opune modificării impozitului pe profit și diminuării impozitului pe salariu

Pe 2 februarie anul acesta, un grup de 21 parlamentari iniția o lege de modificare a Codului Fiscal.

Erau vizați în primul rând contribuabilii care depășesc într-un an fiscal venituri totale de 250 milioane de lei. În cazul lor se solicita un impozit de 1% aplicat la cifra de afaceri, dacă profitul brut impozabil este mai mic decât 10% din venituri.

În al doilea rând se cerea „aplicarea cotei de 5% asupra bazei de calcul determinată ca diferență între venitul net provenit din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale aferente unei luni”.

Argumentele inițiatorilor

În opinia celor care propun noile modificări, acestea ar împiedica scurgerea profitului în exteriorul țării prin diferite artificii.

„Prezenta propunere legislativă urmărește să realizeze o corectare a atitudinii mediului de afaceri față de obligația de a plăti impozite pe teritoriul național și totodată o reașezare a sistemului de impozitare pe baze principial corecte, în care impozitarea timpului de muncă al românilor scade, iar acestora le rămân mai multe resurse financiare la dispoziție, scopul nefiind acela de a împovăra cu taxe și impozite contribuabilul.

Impactul asupra mediului de afaceri este unul suportabil pentru firmele care depășesc pragul de 250 de milioane lei într-un an fiscal, pentru clienții și salariații români ai acestora, deoarece pe de-o parte companiile respective dispun de resursele necesare în vederea plății obligațiilor legale ce le revin și utilizează în activitate un număr de salariați români inferior ca proporție în raport cu ponderea veniturilor obținute de respectivele companii de pe piața românească, companii care absorb cea mai mare parte a venitului disponibil al populației României”, susțin inițiatorii.

Reacția Guvernului

Unul dintre contra-argumentele Executivului este de ordin tehnic: termenul propus de „profit brut impozabil” nu are corespondent în reglementările fiscale actuale, dispoziții care utilizează termenul de rezultat fiscal reprezentând, după caz, profit impozabil sau pierdere fiscală.

De asemenea, termenii de ”venituri totale” și ”cifră de afaceri” nu sunt definiți sau raportați la o normă în aplicare (contabilă, financiară, etc) din propunere nerezultând clar dacă aceștia au același conținut sau sunt indicatori diferiți, ceea ce poate crea confuzii în aplicare.

„Considerăm că se impunea a se analiza dacă, în toate situațiile, aplicarea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri în cazul în care profitul brut impozabil rezultat în urma activităților desfășurate este mai mic de 10% din venituri, este de natură a genera un cuantum mai mare al impozitului datorat. În caz contrar, norma nu este de natură a asigura finalitatea prezentată în expunerea de motive.

În prezent, impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice se face prin aplicarea cotei unice de 10%, astfel cum este prevăzut la art. 64 din Codul fiscal. Cota de impozit de 10% se aplică asupra venitului impozabil pentru toate categoriile de venituri, respectiv venituri din: activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, salarii, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii sau venituri din alte surse.

Astfel, reducerea cotei de impozit pe venit de la 10% la 5%, așa cum se propune, creează premisele unei reglementări neunitare și discriminatorii.

Totodată, menționăm că Ministerul Finanțelor, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, are ca angajament în domeniul fiscal, o revizuire a cadrului de impozitare existent în România”, se arată în Nota de răspuns semnată de premierul Nicolae Ciucă.

Actualele facilități fiscale

Executivul mai arată că s-a reglementat acordarea deducerii personale de bază pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.

De asemenea, prin același act normativ, se acordă o deducere personală suplimentară, astfel:

• 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;
• 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Din aceste considerente, Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

De altfel, propunerea a primit aviz negativ și din partea Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei pentru antreprenoriat și turism, motive pentru care șansele sale de a fi adoptată sunt extrem de reduse.