Documentul vizează Ordinul președintelui ANAF nr. 1123 din 21 septembrie 2026, care modifică procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare. Potrivit Camerei, primii afectați sunt contribuabilii corecți, iar efectele se resimt în special asupra investițiilor și exporturilor.
O parte dintre criterii vizează asociații, acționarii sau administratorii care figurează într-o bază de date specială privind riscul de rambursare necuvenită. Camera atrage atenția că această bază nu este publică, iar persoanele înscrise nu știu că sunt înscrise și nu primesc un act administrativ pe care să-l poată contesta.
În plus, criteriile nu prevăd un prag de deținere, astfel încât un asociat cu o participație de 1 până la 15%, care nu poate determina sau bloca o hotărâre a adunării generale, transmite riscul către firmă. Pentru comparație, legislația în vigoare leagă consecințe de persoanele din spatele firmei doar peste pragul de afiliere de 25% prevăzut de Codul fiscal.
Alte criterii sancționează comportamente economice legitime. Creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare față de cererile anterioare afectează direct investițiile și exporturile. Camera dă exemplul unei achiziții de utilaje de 2 milioane lei, care generează la cota de 21% un salt al deducerilor de peste zece ori față de un istoric obișnuit. Criteriul nu își definește baza de comparație, astfel încât soldul reportat legal pe 12 luni apare drept creștere, iar prima solicitare reprezintă, matematic, o creștere infinită.
De asemenea, un criteriu sancționează compania pentru fapta furnizorului. Contribuabilul de bună credință nu poate ști dacă un furnizor nu a depus declarațiile D300, D394, D390 sau D406, dacă are restanțe sau dacă figurează în bazele de date interne ale ANAF, întrucât aceste informații sunt acoperite de secretul fiscal.
Camera subliniază că starea furnizorului se evaluează la data analizei, nu la data operațiunilor, astfel încât un furnizor activ și valid la momentul emiterii facturilor, dar devenit inactiv ulterior, afectează retroactiv deconturile clienților.
CCF amintește că acest tip de răspundere pentru fapta altuia a fost clarificat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea Paper Consult (C-101/16), iar legiuitorul român a corectat mecanismul începând cu 1 ianuarie 2017.
Criteriul care tratează drept risc înființarea firmei cu mai puțin de 6 luni înaintea depunerii decontului afectează tocmai categoria care generează structural TVA de rambursat. Firmele noi aflate în faza de investiții plătesc TVA la achiziția de utilaje, licențe și amenajări cu luni înaintea primelor venituri, iar vehiculele proiectelor cu finanțare nerambursabilă sunt, prin definiție, societăți nou-înființate. Camera arată că un tratament mai restrictiv aplicat contribuabililor noi ca simplă categorie a fost cenzurat de Curtea de Justiție a UE prin hotărârea Sosnowska (C-25/07).
Camera și-a început analiza de la Referatul de fundamentare al Ordinului și a constatat că acesta nu conține nicio justificare pentru cei 24 de indicatori și nici prezentarea situației actuale pe baza statisticilor deținute de ANAF.
„Am studiat Referatul de fundamentare și motivare încercând să identificăm analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administrația fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt și argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii. Spre surprinderea noastră, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabilește dacă un decont de TVA cu opțiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită și, drept urmare, va fi supus unei inspecții fiscale anticipate”, a afirmat Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, actual președinte al Comitetului fiscal CCF.
Camera avertizează că aplicarea extinsă a mecanismului, asupra unor firme fără risc real, poate produce efectul opus față de scopul declarat. Întârzierea plăților către furnizori le transferă acestora problema de lichiditate, iar un blocaj inițial limitat la un contribuabil se multiplică în economie, cu efecte bugetare la fiecare verigă.
„Înțelegem că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne. Lipsa lichidităților și amânarea investițiilor reduc volumul activității, cifra de afaceri și profitul. Bugetul încasează mai puțin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piața internă scade odată cu acestea. Investițiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite”, a declarat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Printre soluțiile propuse de Cameră se numără cuantificarea pragurilor de semnificație, excluderea regularizărilor obligatorii prin efectul legii, transformarea criteriilor din declanșatoare automate în indicii supuse analizei individuale, comunicarea înscrierii în baza de date printr-un act administrativ motivat și eliminarea aplicării noilor reguli pentru deconturile aflate în curs de soluționare. Camera cere și publicarea unei analize de impact, precum și organizarea unei dezbateri publice.
„Ne exprimăm convingerea că obiectivul comun (un filtru care lovește frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiția respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală și cale de atac”, a mai afirmat Dan Manolescu.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
