Etichetarea „De Origine România - DOR” pentru promovarea produselor românești, propusă într-un nou proiect legislativ

Etichetarea „De Origine România - DOR” pentru promovarea produselor românești, propusă într-un nou proiect legislativ
O inițiativă parlamentară prevede etichetarea voluntară a produselor agroalimentare realizate din materii prime autohtone cu eticheta „De Origine România - DOR”. Beneficiul celor care se califică și doresc acest calificativ va fi unul direct, Ministerul Agriculturii urmând să inițieze o campanie de promovare locală și internațională a noului brand. Inițiative asemănătoare au mai fost în 2014 și 2021, dar acestea nu au ajuns să fie puse în practică la nivel de legislație.

Un grup parlamentar a înregistrat la Senat noua lege, care instituie schema de certificare voluntară „De Origine România - DOR” pentru susținerea activităților de promovare a produselor agroalimentare românești.

Schema se aplică în întreaga țară, este voluntară și vizează produselor agroalimentare care utilizează în procesul de fabricație materii prime de bază de origine românească.

Autoritatea responsabilă cu implementarea noilor prevederi este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform proiectului de lege.

De ce este necesară etichetarea DOR

Inițiatorii recunosc faptul că patrimoniul gastronomic național nu este valorificat la adevăratul potențial și nu susține corespunzător valoarea adăugată autentică, creată de producătorii români. În opinia lor, vina o poartă lipsa unei strategii clare de brand de țară, dar și a unei strategii coerente în domeniul agroalimentar.

Conform analizei Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială instituit la nivelul BNR, deficitul comercial cu produse alimentare era de 4,3 miliarde de euro la sfârșitul anului 2019, dublându-se în ultimii cinci ani. Acest deficit era parțial diminuat de excedentul comerțului extern cu cereale care se cifra la 2,2 miliarde de euro în decembrie 2019.

Din analiza datelor Institutului Național de Statistică, aceeași situație se menține și la nivelul anului 2021, continuând „modelul” și în primele 10 luni ale anului 2022.

„Astfel, putem spune că balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive. Unul îl reprezintă existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți, iar al doilea este necesitatea asigurării securității alimentare, aceasta fiind de altfel şi una din lecțiile crizei generate de pandemia COVID-19”, susțin inițiatorii.

Produse realizate cu materii prime autohtone

În opinia lor, consumatorii români sunt puși în dificultate atunci când trebuie să aleagă un produs care folosește în procesul de fabricație materii prime românești. Pentru a-i ajuta pe consumatorii români în procesul de alegere a produselor achiziționate, producătorii români folosesc ca argument suplimentar mențiunea privind originea materiilor prime folosite pentru produsele lor.

Dar, în lipsa unor reglementări clare, producătorii români nu pot include informațiile privind originea românească a materiilor prime folosite în procesul de fabricație, în etichetele produselor lor.

„Pentru a veni, deopotrivă, în sprijinul consumatorilor și al producătorilor români, propunem introducerea unei scheme de certificare voluntară “De Origine România - DOR”, la care să aibă acces producătorii și procesatorii români, schemă care ar garanta faptul că produsul alimentar achiziționat este realizat pe teritoriul României și fabricat din materii prime de origine românească”, mai spun inițiatorii.

„De Origine Românească” este un proiect pe care l-am construit, alături de colegii din CDR, din dorința de a sprijini producătorii agricoli locali, care au nevoie mai mult decât oricând să fie prezenți și vizibili pe rafturile magazinelor din toată țara. În același timp, este un proiect care ajută consumatorul român în procesul de achiziție a bunurilor alimentare, oferindu-i în mod transparent informații despre cât de multă materie primă autohtonă a fost folosită în procesul de fabricație a unui bun alimentar”, a declarat antreprenorul Dumitru Fodor, reprezentant al fundației Romanian Business Leaders în Grupul de lucru pentru agricultură din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR). Organizația a avut un proiect asemănător legat de etichetarea DOR în urmă cu doi ani

Cum se face certificarea DOR

Solicitanții trebuie să transmită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale un dosar care cuprinde următoarele documente:

  • a) cerere tip de certificare voluntară “De Origine România - DOR ”;
  • b) atestat de producător;
  • c) lista produselor pentru care se solicită certificarea și înregistrarea;
  • d) numărul autorizației sau înregistrării sanitar-veterinară pentru locația în care se produc și/ sau procesează produsele agroalimentare pentru care se solicită certificarea și înregistrarea;
  • e) caiet de sarcini care să conțină fotografia și caracteristicile specifice fiecărui produs agroalimentar (ingrediente, formă, mod de ambalare, flux tehnologic);
  • f) declarație pe proprie răspundere care să ateste originea ingredientului primar;
  • g) declarație pe proprie răspundere privind arealul în care se produce și/sau procesează fiecare produs pentru care se solicită certificarea și înregistrarea „DOR”

Cine se califică pentru certificarea „DOR”

Pentru a beneficia de etichetarea voluntară, produsul agroalimentar trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici specifice:

a)în cazul produselor neprelucrate, producția, cultivarea sau reproducerea, inclusiv recoltarea și mulsul în cazul vacilor, ovinelor şi caprelor să aibă loc pe teritoriul României.

- în cazul cărnii, aceasta trebuie și să fie obținută de la animale născute, crescute și sacrificate pe teritoriul României;

- în cazul produselor de origine animală, altele decât carnea, acestea trebuie și să fie obținute de la animale crescute pe teritoriul României;

b) în cazul produselor prelucrate, fabricarea acestora trebuie să aibă loc din produse neprelucrate obținute în conformitate cu prevederile de la lit. a), în conținutul cărora este permisă utilizarea, în cantitate de până la 25% din greutatea acestora, conform rețetei, a unor ingrediente care un pot fi înlocuite cu ingrediente similare produse pe teritoriul României.

Registrul Național DOR

Inițiatorii vor ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să înființeze și administreze Registrul Național al Schemei de Certificare Voluntară “De Origine România - DOR”.

Registrul va fi public pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și actualizat permanent.

În termen de 30 de zile de la depunerea dosarului, reprezentanții MADR verifică documentația şi, în cazul în care constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta schemă, înscrie produsul alimentar în Registrul Național al Schemei de Certificare Voluntară “De Origine România - DOR”, eliberează certificatul DOR și comunică decizia de înscriere solicitantului.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile, comunică solicitantului motivele respingerii dosarului.

Procedura de certificare și înscriere se poate relua în baza unui nou dosar, dar numai după ce solicitantul a remediat cauzele care au stat la baza respingerii.

Sancțiuni pentru utilizarea fără drept a etichetării DOR

Utilizarea logo-ului „De Origine România -DOR” pentru etichetarea voluntară a unui produs alimentar, fără respectarea condițiilor prevăzute în prezenta schemă, se pedepsește conform prevederilor Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor.

Începând cu anul 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură din bugetul propriu resurse financiare pentru promovarea în țară și în străinătate a schemei de certificare voluntară „De Origine România - DOR”.

Situații similare europene

Un studiu al Comisiei Europene indică faptul că în Europa funcționează 441 de scheme și subscheme de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare, 424 fiind valabile în statele membre UE şi 17 în state non-membre UE.

Conform cercetării, Germania prezintă cel mai ridicat număr de scheme cu 107, urmată de Italia cu 52 de scheme şi Spania cu 49 de scheme.

Proiectul din 2021

În urmă cu doi ani, DOR a mai fost subiectul unui proiect depus la Ministerul Agriculturii de managerii și antreprenorii din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR).

Atestatul oferit producătorului român la finalul procedurii de certificare voluntară îl va ajuta pe acesta să demonstreze că folosește materie primă locală în procesul de fabricație și pe consumator să decidă în deplină cunoștință de cauză.

Potrivit CDR, schema de certificare voluntară va avea impact pozitiv imediat asupra micilor afaceri locale iar pe termen lung asupra economiei românești.

În anul 2014, a apărut prima idee oficială a acestui tip de etichetare.

Gama de la acel moment de produse DOR de Origine Românească includea covrigi, semințe și salam de biscuiți dar sunt în dezvoltare multe alte produse românești de calitate. Avantajul brandului DOR de Origine Românească este că permite dezvoltarea de produse din toate categoriile, de la dulciuri și produse sărate, la lactate și mezeluri. Sunt multe produse românești consacrate care pot fi lansate sub acest brand, cele mai cunoscute fiind salam de Sibiu, cârnați de Pleșcoi, jumări, lapte covăsit, brânză de burduf, pâine bătută în coajă și multe altele.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Top 50 companii din Covasna. De la Domo și Producție Zarah Moden la Fabrica de Lapte Brașov și HS Timber Reci. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business