„Vom avea o bursă mult mai volatilă”. Fondurile deschise au atras în opt luni mai mulți bani decât în tot anul 2025

Fondurile deschise locale (FDI), în care investitorii pot intra și ieși oricând, au avut anul acesta o creștere împărțită foarte inegal între categorii. Din categoria care a dominat tot timpul piața au început să iasă mai mulți bani decât intră. La fel de important este faptul că nu toată creșterea activelor vine din bani noi.

Mai mult, numărul investitorilor a bătut record după record, dar ascunde o problemă „convenabilă” de… numărare. Totodată, fondurile au început să joace la bursa românească rolul care până de curând le aparținea fondurilor de pensii, devenind chiar cumpărătorii acțiunilor pe care acestea le vând, schimbare care vine la pachet cu avantaje, dar și cu riscuri.

Acțiunile au „furat” 7 lei din 10

Activele FDI au crescut cu 32,8% în primele opt luni din 2026 față de finalul lui 2025, la 48,6 mld. lei. Aproximativ 54,5% din creștere se datorează banilor noi aduși de investitori (subscrieri nete), iar restul vine din randamentele portofoliilor, arată calculele Termene Business Hub.

Din subscrierile nete, cei mai mulți bani au mers în fondurile de acțiuni, care au atras 4,6 mld. lei, adică aproximativ 69,9% din total. Acestea au acum active nete de 17,7 mld. lei, cu 88,9% mai mult decât la finalul anului trecut.

O nuanță importantă este faptul că avansul din 2026 aproape a închis distanța dintre activele fondurilor de acțiuni și cele ale fondurilor de obligațiuni (18 mld. lei), categorie care în istoria pieței s-a menținut constant pe primul loc.

O analiză Termene Business Hub arată că circa două treimi din subscrierile nete în fondurile de acțiuni din prima parte a anului au ajuns în fondurile pe indici, inclusiv la o parte dintre ETF-urile listate la Bursa de Valori București (BVB), adică fonduri care replică un indice și se tranzacționează ca o acțiune.

Fondurile multi-active – care combină acțiuni, obligațiuni și alte instrumente – au atras 1,6 mld. lei, iar activele lor au crescut cu 52,6%, la 6,9 mld. lei.

Categoria „alte fonduri” a avut subscrieri de 433 mil. lei, cu active în creștere cu 13,3%, la 6,1 mld. lei.

La polul opus, fondurile de obligațiuni au avut ieșiri nete de 65,9 mil. lei, iar activele lor au crescut cu doar 3,5%.

„Două la prefectură, două la primărie”

Numărul investitorilor din fondurile deschise locale a crescut cu 26,7% față de finalul lui 2025, la 1,4 milioane. În cazul fondurilor de acțiuni, creșterea a fost de 57,3%, la 329.704, la cele de obligațiuni a fost de 11,4%, la 434.352, iar la cele multi-active de 31%, la 320.901.

Totuși, numărul record de 1,4 milioane supraevaluează numărul de oameni care au efectiv bani în fonduri. Motivul? Modul în care se face raportarea. Din 2018, în România nu mai există conturi omnibus pentru fondurile deschise, adică acele conturi colective prin care un intermediar ține la un loc deținerile clienților săi, așa cum este cazul pieței bursiere.

„În piața de fonduri mutuale suntem exact ca în comedia [«O scrisoare pierdută» a n.r] lui Caragiale: două la prefectură, două la primărie. Fondurile de investiții concatenează numărul de investitori individuali din fiecare fond. Astfel, o persoană care a investit în 2, 3, 5, 10 fonduri, de la un singur administrator sau de la mai mulți administratori, este numărată de 2, 3, 5, 10 ori”, explică Corneliu Perianu, cofondator al platformei iFonduri, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”.

Cu alte cuvinte, administratorii de fonduri nu sunt obligați să raporteze numărul investitorilor în funcție de CNP, ci la nivel de organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), adică fond. Nu au însă nici interdicție să procedeze astfel. Mai mult, efectul este potențat de popularitatea planurilor recurente de investiții, adică investiții făcute automat.

„În condițiile în care vorbim de investiții recurente de o valoare mică, 50-100 de lei pe lună, este foarte plauzibil ca o mare parte din acești investitori noi să fie de fapt doar investitori care s-au diversificat ușor. Au mai luat un fond. Bănuiala mea este că un investitor are în medie în jur de trei fonduri. Probabil că astăzi avem aproximativ 500.000 de investitori unici în fonduri, de unde vorbim de 1,4-1,5 milioane”, adaugă Perianu.

Opt luni, ritmuri foarte diferite

Subscrierile de până acum în 2026 au venit inegal. Ianuarie și iulie au adus împreună 3,1 mld. lei, care înseamnă 48,1% din banii noi ai primelor opt luni. Martie a fost singura lună cu ieșiri nete, iar iulie a fost cea mai bună lună, potrivit calculelor noastre.

• ianuarie – intrări de 1,5 mld. lei, 23,6% din total. Fondurile de acțiuni au atras 761,4 mil. lei, iar activele lor au crescut cu 18% într-o singură lună.
• februarie – 54.618 investitori noi, 18,5% din creșterea numărului de investitori pe opt luni.
• martie – ieșiri nete de 640,2 mil. lei, dintre care 504,8 mil. lei din fondurile de obligațiuni. Activele celor trei categorii mari (obligațiuni, acțiuni, multi-active) au scăzut fiecare cu aproximativ 4,3%, la obligațiuni din retrageri, la acțiuni din scăderea bursei.
• iulie – intrări de 1,6 mld. lei, aproape un sfert din total. Aproximativ 70% din banii lunii, 1,1 mld. lei, au mers la fondurile de acțiuni.
• august – subscrierile cumulate trec de totalul din 2025, deși fondurile de obligațiuni au avut ieșiri de 140,4 mil. lei.

De la obligațiuni la acțiuni

Fondurile de obligațiuni au început anul cu intrări nete, de 456,5 mil. lei în ianuarie și de 117,4 mil. lei în februarie. Din martie au urmat ieșiri în patru luni din șase, compensate doar parțial de intrările din mai și iulie, astfel că pe opt luni soldul a fost negativ. În fondurile deschise, rotația dinspre obligațiuni spre acțiuni s-a văzut din martie.

Fondurile de instrumente cu venit fix (obligațiuni, depozite, titluri de stat) sunt folosite ca rezervă de lichiditate de către investitorii de retail, aproape ca un depozit. Când au nevoie de bani sau se sperie, le răscumpără pe ele primele, fiindcă au pierderi mici sau deloc, spre deosebire de acțiuni, care scad în astfel de momente.

Interesul pentru instrumentele cu venit fix depinde de ciclul economic și de mutarea capitalului între clasele de active. Pe bursă, rotația dinspre obligațiuni spre acțiuni a fost vizibilă încă din primele luni ale anului, așa cum am arătat într-o analiză Termene Business Hub.

În ianuarie-mai, tranzacțiile cu obligațiuni la BVB au scăzut cu 19,7% față de aceeași perioadă din 2025, iar acțiunile au redevenit segmentul dominant în volumul intermediat de brokeri, după un 2025 dominat de obligațiuni.

Anul trecut, statul a atras masiv bani prin titlurile Fidelis pentru finanțarea deficitului bugetar. Anul trecut, statul a atras masiv bani prin titlurile Fidelis pentru finanțarea deficitului bugetar, iar obligațiunile au ajuns să domine volumul intermediat, în timp ce acțiunile au fost ținute pe loc de incertitudine. În 2026, raportul s-a inversat, arată o altă analiză Termene Business Hub.

Fondurile închise și piața întreagă

Fondurile de investiții alternative (FIA) locale, în care investitorii pot intra sau ieși doar în perioade stabilite ori prin bursă, aveau la finalul lui august active de 28,9 mld. lei, cu 23,3% mai mari decât la finalul lui 2025.

AAF include aici și fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea, astfel că activele FIA urmează într-o mare măsură evoluția acestora pe bursă.

Conform calculelor noastre, categoria de acțiuni, dominată de aceste societăți, are 26,3 mld. lei, adică 90,8% din total. Subscrierile nete ale FIA au fost practic nule, cu ieșiri de 14 mil. lei. Numărul investitorilor raportat a rămas în jur de 89.000.

Împreună, fondurile deschise și FIA locale au ajuns la 77,5 mld. lei active nete, cu 29,1% mai mult decât la finalul lui 2025. Subscrierile nete de 6,5 mld. lei au fost aproape la același nivel cu cele ale fondurilor deschise.

Dacă adunăm și fondurile străine distribuite în România, piața are 292 de fonduri și active de 81,1 mld. lei, în creștere cu 29,4% în 2026. Fondurile deschise străine au 3,6 mld. lei, adică 6,9% din activele tuturor fondurilor deschise, locale și străine. Evoluția lor va face obiectul unei analize separate.

2025, start lent și final în forță

Activele fondurilor deschise locale au crescut cu 37,7% în 2025, la 36,6 mld. lei, iar subscrierile nete au ajuns la 5,7 mld. lei.

Cei mai mulți bani au mers la fondurile de obligațiuni, respectiv 2,5 mld. lei, iar activele lor au crescut cu 25,2%, la 17,4 mld. lei.

Cel mai mare avans al activelor l-au avut însă fondurile de acțiuni, de 67,9%, până la 9,3 mld. lei, subscrierile ridicându-se la numai 1,3 mld. lei.

Numărul investitorilor a crescut cu 36,2%, la 1,1 milioane, cel mai rapid ritm fiind observat la fondurile de acțiuni, de 63,9%.

În ianuarie-iunie, fondurile deschise locale au atras doar 942,5 mil. lei, o pondere de 16,7% în subscrierile anului, iar fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete în fiecare lună. Restul de 83,3% a intrat între iulie și decembrie, calculează Termene Business Hub.

• mai – singura lună cu ieșiri nete, de 142,8 mil. lei, dintre care 100,3 mil. lei din fondurile de acțiuni.
• iulie – intrări de 770,3 mil. lei, 13,6% din an, și prima lună a anului cu intrări nete în fondurile de acțiuni, de 122 mil. lei.
• octombrie – intrări de 920,5 mil. lei, 16,3% din an. Fondurile de acțiuni au câștigat 21.275 de investitori, 26% din creșterea lor pe tot anul.
• decembrie – intrări de 1,3 mld. lei, 23,6% din an, cea mai bună lună a lui 2025.

De la ieșiri masive la accelerare

În 2019, anul de plecare al comparației, activele fondurilor deschise locale crescuseră cu 15,5%, la 24,9 mld. lei, cu subscrieri nete de 1,9 mld. lei. În următorii trei ani au urmat două scăderi, în 2020 și 2022, amândouă cu ieșiri nete de bani.

În 2020, anul pandemiei, activele au scăzut cu 11%, la 22,2 mld. lei, iar ieșirile nete au fost de 3,1 mld. lei, aproape toate din fondurile de obligațiuni. Scăderea s-a datorat retragerilor, iar portofoliile fondurilor de obligațiuni au adus chiar un plus de aproximativ 605 mil. lei, potrivit calculelor Termene Business Hub. În schimb, fondurile de acțiuni au avut intrări nete de 148 mil. lei.

Revenirea din 2021 a adus o creștere a activelor de 14,3%, la 25,3 mld. lei, și subscrieri nete de 2,3 mld. lei.

În 2022, activele au scăzut cu 31,2%, la 17,4 mld. lei, la ieșiri nete de 6,7 mld. lei, dintre care 4,9 mld. lei din fondurile de obligațiuni.

Din 2023, creșterea a fost neîntreruptă – activele au crescut cu 17% în 2023, la 20,4 mld. lei, cu 30,4% în 2024, la 26,6 mld. lei, și cu 37,7% în 2025, la 36,6 mld. lei. Subscrierile nete au urcat în același timp de la 1 mld. lei în 2023 la 5,2 mld. lei în 2024 și la 5,7 mld. lei în 2025.

Numărul investitorilor aproape a stagnat în anii cu ieșiri. A crescut doar cu 1,9% în 2020 și cu 0,8% în 2022, iar în fiecare dintre ceilalți ani din 2021 încoace a crescut cu peste 27%.

Calculele arată că între 2019 și 2025 creșterea este de 3,2 ori, de la 344.495 la 1,1 milioane. Creșterea reală este probabil mai mică, așa cum am arătat mai sus. În același interval, activele au urcat cu 46,9%.

Structura pieței s-a schimbat din temelii de la finalul lui 2019 până în august 2026. Fondurile de obligațiuni au înregistrat o creștere ușoară a activelor, de la 17,6 mld. lei la 18 mld. lei, în timp ce numărul investitorilor raportat s-a dublat, de la 215.199 la 434.352.

Ponderea lor în totalul investitorilor a scăzut însă de la 62,5% la 31% ca urmare a evoluției acestora în categoria fondurilor de acțiuni, potrivit calculelor Termene Business Hub.

Activele fondurilor de acțiuni au crescut de la 1,5 mld. lei la 17,7 mld. lei, iar numărul investitorilor raportat s-a multiplicat de 22,8 ori, de la 14.463 la 329.704.

Fondurile multi-active au urcat de la 1,3 mld. lei la 6,9 mld. lei, numărul investitorilor crescând de 5 ori, la 320.901.

Activele categoriei „alte fonduri” au crescut de la 3,9 mld. lei la 6,1 mld. lei, iar numărul investitorilor a urcat de 7,2 ori, de la 43.983 la 316.230.

Numărul fondurilor deschise locale a crescut de la 83 la 97 între 2019 și august 2026, iar al FIA de la 30 la 38, însă o parte din variațiile pe categorii vin din reîncadrări.

De exemplu, în 2019, activele categoriei „alte fonduri” au scăzut cu 52,6%, iar cele ale fondurilor de obligațiuni au crescut cu 68,5%, pe fondul trecerii unor fonduri dintr-o categorie în alta.

Fondurile cu capital garantat, care promit investitorilor că primesc înapoi cel puțin suma investită, erau două la număr la finalul lui 2019, cu active de 277 mil. lei, dar în 2020 categoria lor a dispărut.

Totodată, fondurile cu randament absolut, care urmăresc câștiguri indiferent de direcția pieței, s-au redus de la 8 la 3, cu active de doar 18 mil. lei în august 2026.

O dinamică atipică la FIA locale se observă în 2023. Activele lor au scăzut cu 34,8%, de la 26,8 mld. lei la 17,5 mld. lei, după ce Fondul Proprietatea a plătit acționarilor un dividend special din banii obținuți la listarea Hidroelectrica. De atunci au înregistrat o revenire, la 23,5 mld. lei în 2025 și la 28,9 mld. lei în august 2026.

Totalul fondurilor locale, în valoare de 48,5 mld. lei în 2019, a crescut cu 23,8% până la finalul lui 2025, la 60,1 mld. lei. Plecând tot de la finalul lui 2019, dar ajungând în august 2026, creșterea este de 59,9%, la 77,5 mld. lei.

O piață tot mai legată de bursă

Fondurile de acțiuni aveau la finalul lui 2019 doar 6,1% din activele fondurilor deschise locale, iar în august 2026 ajunseseră la 36,3%, potrivit calculelor Termene Business Hub.

Cu o asemenea pondere, evoluția întregii piețe depinde tot mai mult de bursă, cu atât mai mult cu cât în 2026 aproape jumătate din creșterea activelor a venit din randamente, iar pe perioada 2020-2025 banii noi au acoperit puțin peste o treime din avans.

În ceea ce privește fondurile de acțiuni, raportul s-a inversat în 2026. Subscrierile au adus peste jumătate din creșterea activelor, față de aproximativ o treime în 2025.

Totodată, fondurile deschise au luat în 2026 locul fondurilor de pensii Pilon II, care au trecut de la cumpărare la vânzare din motive tehnice, arată o analiză Termene Business Hub.

„Pentru prima dată, fondurile mutuale au avut la dispoziție pentru investiții la bursă sume comparabile cu cele ale Pilonului II. (...) Investitorii trebuie să fie pregătiți pentru mișcarea inversă. Vom avea o bursă mult mai volatilă începând cu anul acesta și cu anul viitor, pentru că rolul de catalizator al cotațiilor va fi dat de fondurile mutuale”, a spus Mihai Căruntu, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Mișcarea inversă ar lovi o piață cu lichiditate redusă, unde până și fondurile de pensii au nevoie de perioade lungi de timp ca să iasă din unele poziții, fie ele și de o dimensiune redusă.

„Fondurile de investiții, unde clientul își poate manifesta oricând intenția de a răscumpăra, la o piață puțin adâncă precum a noastră, vor avea provocări să vândă”, avertizează Perianu.

Atât Perianu, cât și Căruntu văd totuși și o parte bună. Vicepreședintele AAFBR consideră că fondurile deschise au devenit contrapartea de care Pilonul II avea nevoie pentru a-și reduce expunerea fără să prăbușească prețurile.

Cofondatorul iFonduri remarcă faptul că o mare parte dintre investitorii în fondurile de acțiuni contribuie lunar cu sume mici, având astfel un interes mic să răscumpere la prima scădere.

Nu în ultimul rând, o primă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR ar putea accelera rotația spre acțiuni și ar putea lega astfel fondurile deschise și mai strâns de bursa românească.